Archive for the ‘Politic’ Category

Sah in prezent

Sunday, June 13th, 2010

Consider ca este dificil sa ajungi sa te cunosti. Atunci cand ajungi sa o faci, realizezi ca nu mai esti acelasi. Asta inseamna ca ai inceput sa te cunosti… Poate parea alambicat, dar este perfect normal fiind o cugetare proprie. Cred ca daca doresti sa stii cu adevarat cine esti, ar fi necesar sa iti poti anticipa propriile miscari, nestiind ce iti rezerva viitorul. Lucrul acesta este destul de greu de conceput dar interesant de vizualizat. Unii compara viata, cunoasterea, si deciziile pe care si le asuma cu o tabla de sah si mutarile pe care le fac, le anticipeaza, cu tactica adversarului, etc. Din unele puncte de vedere pot sa fiu de acord cu acest tip de comparatie. Este de urmat atunci cand ai de-a face cu un teritoriu cunoscut si limitat, asemeni tablei de sah. Am cunoscut si eu jucatori buni de sah, care scosi din mediul lor confortabil, aveau mari probleme de adaptare, de a se descurca. Marele lor avantaj este atunci cand isi dau seama de acest fapt si cand incearca sa isi creeze tabla lor de sah oriunde s-ar afla. Atunci revin pe teritoriul lor cunoscut si pot progresa, poate chiar mai accentuat.

Timpurile noastre insa, nu pot fi incadrate intr-o tabla de sah. Pentru ca azi, nebunii nu merg numai pe diagonala si in nici un caz nu isi pastreaza culoarea. Caii nu sar numai in L iar deseori pionii au miscari de regina si sfarsesc in coltul rezervat turelor. Reginele alearga in lung si in lat pe tabla si nu le intereseaza de integritatea regelui. Protectia regelui, lucru primordial in jocul clasic de sah, are prea putina importanta astazi. Intreaga armata se hazardeaza la lucruri pe care nu le stapaneste si nu le cunoaste. Tentatiile de dincolo de tabla de sah cunoscuta, sunt mult prea mari pentru a nu le incerca…

Si ar mai fi ceva… exista “sahul blitz” adica un joc de sah la care timpul necesar unei mutari de piesa este redus le cateva secunde sau minute. Adica trebuie sa muti repede dar in acelasi timp trebuie sa o faci si bine. Varianta aceasta a aparut la ceva timp dupa cea clasica, nelimitata de timp. Dat fiind mersul actual al societatii, eu propun extinderea tablei de sah cu cel putin 2 patrate pe latura pieselor si reducerea cu un patrat pe cealalta latura. Nu are importanta ca tabla nu mai este un patrat. Mai apar 2 piese, sa le denumim spion si fruntas si se micsoreaza spatiul mutarilor nonconflictuale. Uite asa, ca se ne cunoastem mai bine…

Lumea peticita

Friday, May 28th, 2010

Unul din defectele pe care mi le asum este atentia prea distribuitiva (uneori). De la acest fapt a plecat urmatoarea observatie. Privind reclamele de pe strada, din ziare, de la TV, etc, am constatat ca aproape toate incearca sa “repare” cate ceva. Samponul iti repara firele rupte si despicate, iaurtul te repara de prea multe gaze abdominale, altii te repara de fisuri anale, pasta de dinti te penetreaza pana iti dispare durerea, cremele te repara de ciuperci, mancarime, acnee, si lista poate continua fara sa ii intrevad finalul. Logic este faptul ca incerci sa repari daca este ceva defect. La intensitatea comerciala cu care se promoveaza astfel de produse sunt tentat sa cred ca exista multi oameni defecti. De ce reparam si nu protejam in prealabil? Pai…pentru ca o mana spala pe alta, pentru ca trebuie sa existe mai multe locuri de munca, pentru ca nu sunt resurse inepuizabile, pentru ca nu suntem asiatici, pentru ca… etc. Nu este nici o tragedie ca traim intr-o lume a reparatiilor, doar noi am adus-o aici fiind mari mesteri. Privind din acest unghi, cred din ce in ce mai mult intr-o schimbare consistenta la nivel mondial.

Te-ai intrebat vreodata ce faci cand realizezi tot ce ti-ai propus, ai visat, si chiar mai mult?. Cand ajungi sa stai in varf, cand esti suprasaturat de viata? Cand detii mai multa putere decat poti duce? Uite ca eu m-am intrebat si cu asta am ramas… Am banuieli, scenarii, dar la asta se reduce totul. Sunt foarte interesat sa vad, sa stiu, cat de multa putere poate gestiona un singur om. Evident ca nu ma refer la puterea fizica. Cat de mult poti duce fara sa o iei razna si totusi sa ramai om?

Acum probabil ca te intrebi ce legatura exista intre lumea cu reparatiile ei si partea umana de gestiune a unei puteri incomensurabile. Legatura este permanenta si cu toate ca trece prin mai multe noduri si grade de subordonare, ajunge sa fie fenomenal de puternica si sa stabileasca mersul societatii. Eu nici acum nu pot sa concep cum de ma agit toata ziua si imi petrec cea mai mare parte a vietii ca sa castig niste bucati de hartie tiparite cu cerneala, sau uneori niste cifre embosate pe o bucata de plastic. Chiar daca nu inteleg, totusi ma conformez puterii banului. Si incerc sa peticesc ce se poate. Sa repar. Uneori sa anticipez. Si foarte rar sa gasesc raspunsuri…

Raport de criza

Thursday, May 27th, 2010

Cu multi ani in urma, criza se numea acel moment in care venea iarna si animalele intrau in hibernare, lemnele de foc erau inghetate iar omul nu isi facuse depozite de carne la congelator:D si lemne uscate pentru foc. Ceva mai aproape de timpurile in care traim, criza se manifesta prin lipsa mancarii, biruri ridicate, holera, executii publice, etc.

Azi… azi criza se manifesta mai chinuit ca niciodata. Daca despre momentele istorice ale crizelor pot sa scriu din inchipuiri, astazi pot sa spun ce vad si ce traiesc. In primul rand faptul ca traim intr-o societate individualista, fragmentata cu buna stiinta, o societate din ce in ce mai limitata in marea ei masa. Limitata la actiuni individuale si neinteresata de actiuni colective reale. Pentru ca nu pot considera o socializare reala fenomene precum Facebook, Twitter si alte minunatii de acest gen.

Fac o paralela intre un miting si un concert. Mitingul se presupunea ca trebuie sa scoata in strada oameni nemultumiti, atinsi de reduceri de salarii si de pensii, de indemnizatii, etc. Se asteptau 50.000 de oameni. Foarte putin dupa parerea mea. Atat este in stare sa mobilizeze o tara cu 20 de milioane de oameni, in reala suferinta? Realitatea a fost si mai trista pentru ca au fost mult sub 50.000 de oameni, dintre care marea majoritate activisti de opozitie. Sa nu intelegeti ca e ceva rau in acest fapt. Din contra, asta este rolul opozitiei in democratie, sa mobilizeze si sa protesteze, sa aduca alternative. Oricum, parerea mea este ca au reusit foarte putin fata de ce ar fi trebuit sa insemne un miting si un protest major.

Trec acum la concert. Tot la Bucuresti, la concertul AC/DC au fost prezenti peste 55.000 de oameni care au platit in medie cam 200 ron pentru un bilet. Adica o reteta de peste 1 milion de euro in cateva ore. Bun, pana aici inteleg faptul ca pentru un concert de muzica de cateva ore platim 50 de euro. Dar nu  ne strangem nici jumatate ca numar, (dintr-o tara intreaga, cu mobilizarea partidelor si a sindicatelor!) ca sa protestam ca ni se i-au din bani si din drepturi.

Concluzia mea: societate individualista, fragmentata, model de popor amintit in postul anterior, oameni fuduli si snobi. Criza insa exista si atinge major acea categorie de populatie care nu are telefon mobil si cablu, care nu are internet si care nu pierde timpul la terase. Este usor sa vorbesti atata vreme cat “te descurci” . Pentru unii criza este ca au renuntat la X5 si merg cu taxiul. Pentru altii ca mananca numai de 5 ori pe saptamana la restaurant. Asta nu este criza. Iar cei care se plang de asta ar face bine sa taca si sa isi vada de treaba, indiferent care este aia. Criza unui om care nu mai are ce pune pe masa, a unei mame care nu are cu ce isi hrani copilul sau a unei familii expulzata din casa reipotecata, asta este criza in forma ei cea mai plastica.

Si, ce ma intereseaza pe mine? Eu “ma descurc….”

Romania

Thursday, May 13th, 2010

Citeam azi un articol din Romania Libera, pe care il puteti gasi AICI. “Traduc” limbajul diplomatic al D-lui Schelle si atunci ar suna cam asa: “romanii astia sunt puturosi, lenesi si delasatori dar nu stiu cum dracu’ fac ca lasa totul pe ultimul moment si se descurca cumva. Rezolva lucruri prin metode la care nici nu te gandesti dar nu sunt in stare sa organizeze si sa faca lucruri de baza, simple, elementare. Sunt hoti si corupti si nici in ruptul capului nu asi trai in mizeria si nebunia de aici. Pe de alta parte insa e bine sa stai cativa ani aici, poti castiga bani frumosi din ‘comisioane’, au femei frumoase si se bea si se mananca bine”. Puteti sa considerati ca am “tradus” corect, pentru ca nu este prima parere de acest tip pe care am auzit-o din partea unor persoane care au avut misiuni similare cu a lui Scheele (in Romania).

Nu ca m-ar interesa ce parere are Dl. Schelee despre mine, dar pe cat de adevarat este faptul ca organizarea, planificarea si executia de tip prusac te duce catre succes, pe atat de real este faptul ca organizarea nu va crea o societate armonioasa, vesela, care sa se bucure de viata. Asa cum este ea (viata), cu bune si rele. Ia sa vedem cum ar fi o Europa formata numai din cetateni te “tip” austro-germanic. Sau poate numai din elvetieni? Viata are farmecul si valoarea ei tocmai prin diversitate. Oare de ce in urma cu cativa ani de zile, guvernul austriac incuraja casatoriile cetatenilor sai cu femei din fosta Jugoslavie, Ungaria, Romania sau Ucraina? Sa fie de vina faptul ca natalitatea scazuse alarmant si ca existau probleme de fertilitate sau de a “nu-si strica corpul sau cariera” a femeilor austriece?

Fara a fi vorba de resemnare sau fatalitate, romanii au fost de-a lungul istoriei cam in calea tuturor, si oricat ar vrea cartile de istorie romanesti sa ne scoata ca suntem un popor de invingatori, am cam fost batuti, tarati, si manipulati cam tot timpul. Am radacini puternice in Maramures si poate si de aici spiritul nationalist, dar este evident ca lasand la o parte cateva exceptii, romanii s-au cam dat dupa plop si dupa bataia vantului de cele mai multe ori. De aici nu au plecat nici cuceriri si nici sunete rasunatoare de razmerita. Cand ne ajungea cutitul la os si nu mai aveam ce manca, in ceasul 12 si 59 de minute, se trezeau si romanii sa “se uneasca” intr-un crez care le pleca din stomac si nu din alte parti ale corpului.

Si in aceste conditii am putea sa ne asteptam azi de la altceva? Credeti ca ar fi “normal” sa iesim din criza altfel decat printre ultimii? Ca suntem capabili sa alegem dupa moralitate si nu dupa sacul de zahar si malai? Ca putem face diferenta intre vorbe si fapte?

Suntem capabili de multa smecherie, coruptie, incultura si prostitutie. Pe de alta parte avem un nivel ridicat de inteligenta nativa si (inca) gene bune. Stim sa mai iesim la un gratar si inca nu ne domina cartile de credit pe marea majoritate. Suntem greu de aliniat si vrem sa fim mai toti sefi. Avem vise marete dar putem fi cumparati usor. Suntem pitoresti prin felul nostru de a fi, cu moldoveni, ardeleni, olteni sau banateni amestecati intr-un sistem nefunctional. Invatam zilnic sa mergem pentru ca zilnic in tara asta se schimba lucruri esentiale. Nu exista continuitate pentru ca nu stim sa o cultivam, si mai mult de atat, cred ca nici nu ne place…

S-a schimbat schimbarea

Sunday, April 11th, 2010

Exact asa. Schimbam schimbarea cu ce era inainte. Inteligenta miscarea…

Am primit comentarii pro si contra ideii mele de a ma “privatiza”. Cum cele mai multe pareri au fost contra, normal ca am ascultat si motivele invocate. Trebuie sa recunosc faptul ca au fost pareri pertinente venite din partea unor prieteni sau oameni pentru care am o oarecare consideratie. Sunt nevoit sa spun ca au dreptate in mare masura si prin urmare voi lasa blogoscrierile mele “la liber”. Nu insist mai mult pe tema aceasta pentru ca nu cred ca are sens. Celor care le-am furnizat deja parole, user si alte minunatii, nu le aruncati la trash pentru ca cine stie la ce vor fi bune intr-o zi cu soare…

Si cu asta gata cu schimbarile si revenirile, trecem la cele de zi cu zi si noapte de noapte. Adica la perspectivele mele personale sau ale altora privite prin ochii mei. Cel putin aici, la www.dorianlungu.ro

La buna regasire!

Schimbare

Wednesday, March 17th, 2010

Asa cum spuneam anterior, cine doreste sa poata vizualiza expunerile mele minunate (de la www.dorianlungu.ro) va avea nevoie de un username si o parola. Vom proceda astfel:

1. Trimite-mi pe adresa de e-mail eu@dorianlungu.ro, un username pe care ti-l alegi si o adresa de e-mail valida pe care o vei utiliza. Optional poti sa treci o adresa web (daca ai) precum si numele/prenumele, si orice alte date care le doresti. Datele raman confidentiale si prin urmare nu vor fi utilizate ca sa primesti oferte despre cum sa slabesti azi, sau cum sa devii mai bun mai frumos si mai destept. E valabil atat pentru femei cat si pentru barbati.

Exemplu:

Username: vasilica007

Email: vasilica007@gmail.com

Web: www.vasilica007.com

Vasilica Georgel  - ne cunoastem din parcarea de pe autostrada, ti-am imprumutat o surubelnita si nu mi-ai mai dat-o inapoi.

2. Iti voi trimite un e-mail in care iti voi confirma usernameul ales si iti voi furniza o parola cu care vei putea sa vizualizezi www.dorianlungu.ro

Este posibil ca in momentul in care nu te voi identifica ca (asa a iesit:D) fiind o persoana de buna credinta (stii ce vreau sa spun) sa nu dau curs solicitarilor unor persoane, de a deveni useri ai www.dorianlungu.ro. Chiar si in acest caz, persoanele in cauza vor primi un raspuns.

Cam asta e tot, astept e-mailurile voastre si sa se topeasca zapada…

M-am gandit:D

Friday, March 12th, 2010

Ieri discutam cu un amic despre inovativitate, proiecte si lucruri adiacente. Din aproape in aproape m-a intrebat cat timp imi este necesar pentru a “intretine” www.dorianlungu.ro. I-am spus ca nu am alocat un timp anume, ca scriu cand si cum imi vine, ca scriu despre intamplari si ganduri, despre perspective bla bla. Ok, spune el, dar trebuie sa urmaresti ceva, trebuie sa iti satisfaci o necesitate, un hobby, ceva… Evident ca am fost de aceeasi parere cu el, insa de un singur lucru nu am putut sa il conving; de faptul ca sunt un mare egoist si ca scriu pentru mine:). Mi-a adus destule argumente solide in favoarea faptului ca blogul inseamna o metoda de comunicare, de imagine, toata salata cunoscuta depre bloguri si rolul lor.

Ulterior discutiei am reflectat si am ajuns la doua concluzii. Prima ar fi cea veche, si anume faptul ca poate parea necredibil, insa chiar scriu pentru mine. Am mai povestit despre faptul ca nu incurajez comentariile, nu raspund in general la acestea, ca nu am optimizat siteul, ca nu am blogroll si alte lucruri menite sa “ma promoveze” (desi a existat un moment in care am dorit acest lucru). Oricum ma intereseaza mai putin ce crede lumea cu privire la acest aspect. Apoi m-am gandit ca pot tine un jurnal in aceeasi forma, sa scriu numai pentru mine si sa il vad numai eu. Asa ar fi cel mai simplu. Aceasta varianta nu mi-a suras deoarece este foarte adevarat ca parerile, argumentele si chiar unele comentarii ale celor ce au citit ce am scris eu, m-au imbogatit sau mi-au pus intrebari, m-au facut sa zambesc sau sa reflectez. Prin urmare am ajuns la cea de-a doua concluzie, si anume ca voi parola www.dorianlungu.ro. Poate sa inteleaga fiecare cea vrea, nu am nici cea mai mica intentie sa explic mai mult, pentru ca nu consider ca este cazul. Cine va dori sa citeasca pe viitor, sa schimbam opinii, pareri sau perspective, va trebui sa “se supuna” acestei reguli.

Nu doresc sa am trafic pe site. Nu doresc sa ma promovez pe mine sau ceea ce fac eu, in acest mod. Nu cred ca sunt prezent in liste de bloggeri si nu am nimic de demonstrat pe aceasta cale. In esenta, doresc sa impartasesc perspectivele mele cu o mana de oameni care doresc si ei in mod voluntar acest lucru.

Atat si nimic mai mult.

PSD Punct si de la capat

Monday, February 22nd, 2010

Uite ca ma intreaba oameni din popor ce legaturi am cu PSD-ul. Din 2 motive; unul ar fi ca am publicat pe blogoscrierea mea, opinia unui membru PSD, iar al doilea cum de am nimerit-o cu alegerile minunatului partid social – vezi                        http://www.dorianlungu.ro/2010/01/putin-psd/

Raspund: in primul rand mi s-a parut corecta abordarea lui Adi Ilie ca membru PSD. Omul isi punea o intrebare si avea lipsa de perspectiva, prin urmare s-a incadrat perfect la subiect. Cat priveste deznodamantul alegerilor, e pur si simplu nimereala. In ce sens: e nimerit sa crezi ca PSD inseamna inca Iliescu si Nastase. Vorba unui amic, e trist ca iti vine sa il aplauzi pe Iliescu la atatia ani de la vestita Revolutie. Un Iliescu cu atatea pietre de moara dupa el, este in opinia mea cel mai bun politician roman in viata. Am prevazut ca partidul se va subtia numeric dar va deveni mai puternic. Primul lucru tocmai se intampla, iar al doilea a avut loc, in sensul ca Ponta are sange curgator in vene, spre deosebire de “preferatul” Geoana care are goluri de aer amestecat cu sange care curge in salturi. De asemenea, am prevazut ca Iliescu, Nastase si Diaconescu vor fi cei care au puterea de a remania PSD-ul. Pai primii doi au fost esentiali in alegerea lui Ponta. Al treilea a constituit o surpriza si pentru mine, iar gestul sau de a renunta la candidatura in modul si momentul in care a facut-o ma face sa consider ca a fost santajat. S-a vazut asta in modul in care a anuntat ce a avut de spus, in limbajul trupului la imbratisarea imediat urmatoare, pe care a avut-o cu Geoana. Era exact ca un om care a fost pus sa isi inghita propria voma. Oricum, asta nu il exonereaza de faptul ca a ajuns in situatia asta, iar faptul ca a putut sa fie santajat in acest mod, este un mare dezavantaj pentru cariera lui politica (daca va mai avea una). Cat despre Ponta… este cu aproape 2 ani mai mare decat mine si macar prin natura acestui fapt ar trebui sa ii acord credit. Are o mare problema, modul cum il trateaza “greii” partidului in acest moment. Am observat lipsa de respect ca sa nu spun mai mult. Este vorba de varsta, de functii, de bani, de faptul ca este sustinut din spate de Nastase, ca este ginerele lui Sarbu si ca deocamdata nu a demonstrat nimic ca si “animal politic”. Este asemeni lui Crin Antonescu, un om al vorbelor si al agresivitatii verbale, pragmatice. Mie personal nu imi place nici unul si nici celalalt ca lider politic. Sunt prea crispati si sufera de lipsa de dezinvoltura, mai ales Antonescu. Incercand sa isi mascheze defectele, acest tip de lideri sfarsesc prin a fi falsi in raport cu omul de rand. Cu toate acestea, Ponta are un mare avantaj; poate sa demonstreze si are “spatele” si conjunctura excelenta pentru a o face. Sa vedem…

PSD

Friday, February 19th, 2010

O sa revin  la un moment dat si o sa spun de ce am denumit totalitatea scrierilor mele cu “Perspective”. Azi vreau sa ofer spre citire opinia cuiva pe care il cunosc. Este un militant PSD si un om care face politica, nu numai ca o si comenteaza. Este perspectiva sa proprie si personala cum ar spune unii. Nu am intervenit sub nici o forma asupra textului.

Asa cum tu ai o pasiune pentru calatorii, cum tie iti plac masinile sau cafeaua, discutiile sau muzica simfonica, omul acesta face politica. Treaba lui de ce si pentru ce. Nici nu ma intereseaza din ce partid este si daca se va muta in altul. Daca este bun sau rau, destept sau sarac, trist sau nesimtit. Ideea prezentata de el este una care sta in mintea multora din punctul meu de vedere, si prin urmare am decis sa public in premiera ceva scris de altcineva:).

“EU CU CINE MAI VOTEZ????

Sunt un simplu membru PSD care nu stie pe cine sa voteze la mult trambitatul si mediatizatul congres din 20 februarie.

Sunt membru PSD din 1998 si va marturisesc sincer ca nu stiu pe cine sa mai votez. Ii cunosc destul de bine pe toti candidatii la functia de presedinte, dar cel mai interesant este faptul ca i-am cunoscut si atunci cand aveau toata puterea si se credeau invicibili, ii cunosc si acum, cand, au contracandidati, acum cand unii au curajul sa le vorbeasca deschis, chiar sa intre in polemica cu ei, acum cand poti sa-ti spui parerea despre unul sau altul fara sa-ti fie teama de o eventuala excludere, acum cand, dupa spusele unora exista democratie in PSD.

Oare chiar exista democratie in PSD? Sincer nu stiu ce sa zic, sunt oarecum derutat.

Oare democratia inseamna alegerea taberei (gastilor) dupa bunul plac sau cum iti dicteaza interesul la acel moment? Sau libertatea de a injura presedintele partidului cu nonsalanta, chiar si in gluma, iar dupa cateva ore sa recunosti ca l-ai injurat, dar ii ramai in continuare loial, e oare dovada de maxima democratie? Sau democratie e atunci cand secretarul executiv al unei organizatii judetene avertizeza membri de partid ca le va ferifica votul inainte de al introduce in urna, iar daca votul nu corespunde cu ce a “recomandat” liderul organizatiei, in maxim 3 zile respectivul va fi exclus din partid? (anuntul a fost facut in consiliul politic din cadrul unei organizatii locale si a fost supus la vot!!!!).

Oare nu cumva asa zisa democratie, aceasta libera exprimare a opiniilor si intereselor liderilor locali, cunoscuti si sub numele sau renumele de BARONI, este doar pentru ei? Iar in realitate este o dictatura impusa membrilor de partid din organizatiile locale? Am putea spune ca asa zisa democratie provine din neputinta unor lideri centrali de a impune o disciplina si o linie in partid? iar in spatele acestor cuvinte frumoase sa fie doar interese politico-economice?

Analizand toate aceste aspecte ma intreb oare daca aceasta democratie exista cu adevarat sau este doar controlul liderilor locali, in functie de interese politice, economice ori altele, asupra liderilor centrali dependenti de voturile din organizatiile locale?

Cel mai bun exemplu in sustinerea celor spuse mai sus, este modalitatea de desemnare a delegatiilor la mult asteptatul congres. Liderii locali s-au asigurat ca pe lista de delegati nu vor accede cei care au opinii diferite fata de conducerea organizatiei locale, delegatii find inscrisi pe lista nestatutar, fara votul consiliului politic al organizatiei respective, cel care e in masura sa delege pe cei ce vor decide soarta partidului pe urmatorii cel putin 2 ani.

Nu pot totusi sa nu remarc progresele de democratizare si modernizare a partidului, fie ele timide, fie ele si incomode pentru unii.

Chiar si daca pe alocuri asta a dat nastere unor lideri mai mult sau mai putin controversati, tocmai acest lucru a intarit ideea ca in PSD, aproape oricine are o idee, si-o poate exprima liber, cu sau fara consecinte ulterioare si poate accede la o functie importanta din partid daca este sustinut de catre organizatia locala.

Curajul de a organiza alegeri pentru fiecare functie de conducere din partid, in toate structurile (organizatii de tineret, organizatii de femei, organizatiile de seniori, etc), concurenta pentru toate aceste functii, renuntandu-se astfel la numirile dubioase, nelegitime si contestabile, metode instaurate de unii conducatori din acea vreme, care acum urla ca din gura de sarpe ca nu este democratie in partid, arata ca PSD a parcurs o etapa importanta din viata sa si a depasit anumite gesturi si impulsuri dictatoriale, sau cum le place unora sa spuna…..”conducere cu mana de fier”

Iar cel mai bun exemplu de democratie din PSD este insasi faptul ca pot publica acest articol si il pot dezbate impreuna cu voi.

Va invit insa pe fiecare dintre voi sa va puneti aceste intrebari si sa va raspundeti cu sinceritate bazandu-va pe propriile dvs experiente si dovezi de democratie din interiorul organizatiilor voastre.

Asadar sa facem o scurta analiza a candidatilor pentru cea mai inalta functie din partid, anume cea de PRESEDINTE:

Avem un lider de partid care este injurat de un lider local, fara ca acesta sa para foarte deranjat; un lider de paritid care a pierdut toate alegerile de sub mandatul sau dar a castigat alegerile prezidentiale iar flacara violet si Curtea Constitutionala nu au fost de acord; un lider care in timp ce membri de partid duceau adevarate razboaie in campania electorala cu adversarii portocalii, el merge pentru o sedinta de relaxare la un cetatean malefic si turbulent.

Gurile rele spun ca ar fi manevrat de unii lideri locali, ca este doar o papusa in mainile altora, ca singura persoana de care nu ii este frica este soacra sa, ma rog…zvonuri, eu nu le dau crezare.

Dar trebuie spus totusi ca este un lider care si-a asumat conducerea partidului intr-o perioada foarte dificila politic. Un lider care a avut ambitia si curajul de a instaura democratia in partid, un lider European, cu relatii internationale de prima mana, un excelent negociator (calitate fundamentala pentru un politician).

Mai avem un fost sau viitor candidat la sefia partidului care a inventat si patentat conceptul de partid stat, care nu agreea nici o alta opinie venita din randul membrilor care isi rupeau hainele pe strazi in timpul campaniilor electorale pentru ai asigura continuitate la borcanul cu miere. Un lider care de dragul de a face economie la un bloc de cateva milionade euro, a preferat parchetul si termopanele ieftine si proaste importate din China….deh trebuia sa cheltuiasca cu grija banii celebrei matusii.

Totusi un lucru este sigur si demn de laudat, domnul candidat nu a fraudat niciun congres, pentru ca nu avea de ce….era unicul candiat…fireste, iar acum, neobisnuit sa accepte contracandidati si alte opinii, isi ia jucariile si pleaca, lasandu-i locul copilului sau politic, desigur.

Principalele atuuri ale acestui candidat sunt: cea mai buna guvernare din ultimi 20 de ani si asta in mod deosebit datorita promovari in functii cheie ale administratiei a unor oameni profesionisti si competenti si faptul ca in mandatul sau, partidul nu a inregistrat tendinte descrescatoare in alegeri, ba din contra, dupa 4 ani s-a inregistrat chiar o crestere sensibila in voturi. Cu toate acestea si acest candidat a pierdut alegerile in fata marinarului si culmea, fara sa fie atacat energetic!!!!!

Unii spun ca cel mai important atu al sau ar fi acela ca a condus partidul cu o mana de fier, nici o decizie importanta ne fiind luata impreuna cu colegii din teritoriu, ci doar de la centru. Acest aspect nu-l comentez, eu personal nu sunt de acord cu astfel de metode de conducere.

Un alt candidat remarcabil, este ctitorul celor 200 de KM de autostrada functionala din Romania si singurul ministru de resort care a avut aceasta performanta in cei 20 de ani de la revolutie. Mai trebuie remarcat faptul ca sub mandatul dansului CFR-ul sau vreo alta companie din subordinea sa, nu a concediat niciun angajat si nu s-a pus vreodata problema de faliment a acestor companii…remarcabil intr-adevar. Si asta se datoreaza in primul rand promovarii unuor oameni profesionisti si competenti in minister la aceea vreme si a relatiiei corecte pe care a avut-o cu sindicatele.

Dar, urmarind cu interes campania interna a acestuia, aflu ca principalul punct din platforma program propusa membrilor, este intrarea la guvernare alaturi de dusmanul portocaliu…cum?!?!?!. Pai sa le explice cum va face asta celor care pazeau scolile si sectiile speciale de pericolul portacaliu, sau celor care dupa ce plateau mii de euro pe materiale electorale le erau distruse sub amenintare fizica de catre “amicii portocalii” in timp ce dansu expunea pe blogul personal pareri despre cei care incercau timid sa scufunde corabia portocalie si ca ce bine ne-am intelege noi cu marinarul daca am fi la guvernare……

Domnule Ministru, cu tot respectul pe care vi-l port, asa ceva e greu de digerat de catre cei mai multi membri de partid si in plus cunoastem foarte bine metodele de coabitare cu marinarul. Imi pare rau, dar ridicati prea multe semne de intrebare in acest sens.

Totusi nu pot sa nu aduc aminte celor care au uitat, faptul ca acest candidat l-a adus si promovat in partid pe unul dintre lideri locali ai PSD, foarte mediatizat in acest moment, acestia legandu-si destinele spirituale printr-o cumetrie traditional damboviteana, iar acum, dupa ce finul a crescut in partid si nu mai are nevoie de sprijinul nasului, au inceput sa se ameninte si sa se balacareasca in direct si la ore de maxima audienta pe toate posturile de stiri. Gurile rele spun ca scandalul a plecat de la un amic comun, ajuns din doctor de ulcere, plombagiu sef, de gropi aparute de dupa zapada.

P.S. Aia cu mana in beregata cuiva, mi-a placut…..hihihi

Am ajuns si la cel mai tanar dintre candidati, un politician care stie cu adevarat ce inseamna adevarata competitia intr-un congres, el fiind plantat in functie de catre mentorul sau politic, fara votul membrilor de partid, asistand astfel la primul si sper ultimul congres in care presedintele este numit si nu votat, iar cei din sala sunt prezenti doar pentru aplauze.

Un tanar politician care se lupta, dupa spusele lui, cu baieti destepti din energie (Mantoc & CO), dar acestia nu au aflat inca si isi vad in continuare de treaba.

Trebuie mentionat faptul ca acesta este unul dintre putinii lideri ai partidului cu o imagine foarte buna in mass-media si chiar in randul celor mai multi dintre membri de partid.

Un alt avantaj ar fi acela ca acest candidat, din postura de lider, ar putea aduce mult doritele voturi ale tinerilor, el insusi reprezentand un tanar de succes in societate.

As mai mentiona ceva si anume curajul sau de a spune intodeauna lucrurilor pe nume, dar si faptul ca in interiorul partidului decalara ceva, iar in fata presei altceva…e si asta o calitate de politician de succes.

In fine, cel de al patrulea candidat, este probabil cel mai putin, sau poate chiar de loc contestat de catre membri de partid, mass-media si altii analisti care isi mai dau cu parerea prin spatiu public. Dar tocmai aici e problema lui, in toti acesti ani, din nu stiu ce motive si cum a ajuns la aceasta performanta, nu a reusit sa intre in niciun grup de interese obscure sau mai putin obscure, locale sau centrale.

Asadar are o problema majora, nu are sprijinul real al nici unui lider local, intr-un partid condus de catre lideri locali, ca deh…e democratie.

Nefiind papusa nimanui, nelasandu-se manaevrat de tot felul de asa zisi sforari, ba mai mult, refuzand oferta unui lider local pentru un loc caldut langa protejatul sau (ala injurat), e clar pentru toata lumea, care sunt sansele lui de reusita.

Iar acum, peste toate astea a venit si vestea ca cel care a creat acest partid, cu bune si cu rele, cel care este si va ramane etalonul stangii romanesti, cel care aduce voturi partidului doar prin simpla enuntare a numelui sau, cel care a stiut sa piarda alegerile fara sa se vaicaresca sau sa dea vina pe flacara violet, cel care a adus partidul de fiecare data cand l-a condus la putere fara compromisuri si costuri politice majore, cel care a stat departe de toate grupurile de interese din partid, cel pentru care inainte de toate e important partidul in totalitatea sa si nu micile interese de moment si de grup, asumandu-si cu demnitate toate greselile trecutului, poate printre singuri oameni onorabili din acest partid, doreste sa renunte la functia de Presedinte de Onoare al PSD.

P.S. pe candidatul dansator de samba nu m-am ostenit sa-l mentionez, am auzit ca se prelungeste Carnavalul de la Rio, asa ca il asteptam sa ne faca o demonstratie inedita de samba…..hehehe.

In aceste conditii, revin obsesiv cu intrebarea de la inceput….EU CU CINE  MAI VOTEZ?

Ca o cuncluzie la cele aratate mai sus as spune ca poate avem liderii pe ce ii meritam si sa ne gandim bine ca pe viitor sa nu repetam greselile din trecut.

Oare de ce imi revin acum in minte cuvintele lui Ion Iliescu de la congresul din 2005….”aveti grija pe mana cui dati partidul”, poate ca a prevazut ce se va intampla???

………de Adrian Ilie, un simplu membru de partid”

Zapada toxica

Monday, February 8th, 2010

Nu stiu daca ati auzit ca zapada e toxica. Cel putin in Bucuresti. Autoritatile se impun in mod exemplar si ii amendeaza pe cei care nu duc zapada afara din oras in locuri special amenajate, precum si la guri de canal cu destinatie precisa.

O tampenie mai mare ca aceasta numai la noi putea sa se dezvolte. De ce? pentru ca presa de weekend nu are subiecte senzationale gen “zapada toxica” si pentru ca avem un bazin uman care rezoneaza in retea la astfel de “stiri”. A, si pentru ca da bine pentru autoritati, evident.

Spun si eu cateva idei. Nu e bine sa lasam zapada pe strazi pentru ca o mananca copii si se intoxica. Inteligenta unora considera ca avem copii care se duc si mananca zapada murdara si amestecata cu sare, aruncata de pe strazi si trotuare. Pentru ca aceea este transportata. Copii mananca zapada “curata” in principiu, de pe masini parcate, de pe balustrade, din gradinite  si din curtea scolii. Asa ca autoritatile intransigente ar trebui sa dea amenzi celor care nu isi curata zapada de pe balustrade, si de pe pervazuri. Sa scoata zabada de sub sanii, de pe partiile de sanius. Si de pe partiile de ski. Eventual sa puna prelate pe scoli sa nu mai ninga in curtea acestora.

Da’ stii ce sunt curios? Cand ploua oare cum e? Atunci nu mai avem toxine pentru ca substanta care curge din cer e lichida? Oricum eu platesc pentru apa de ploaie, care este toxica. Si voi platiti, daca nu stiati:D. Sau poate ca praful care ramane primavara nu o fi toxic? Si fructele, legumele, si toate alea de cresc cu apa toxica or fi netoxice? Pui marul copt pe televizor si ramane asa si 3 luni de zile, nici musca nu se aseaza pe el pentru ca i se pare ca e bibelou.

Ei si ce, hai sa demonstram populatiei ca autoritatile vegheaza la sanatatea noastra si a copiilor nostrii. Facem o analiza a zapezii si incepem sa caram zapada din oras. Pana la urma fenomenul este simplu. Primaria este cea care administreaza mare parte din taxele care le platim noi. Adica, noi ii angajam pe ei, cei ce lucreaza la Primarie. Ei ne gestioneaza banii si au mare grije de noi.

Acum, stiind ca zapada e toxica ti-ai pune zapada din curte  in rucsac si ai duce-o la groapa de gunoi? Sau ti-ai lasa copilul sa faca un om de zapada si sa ii puna o cratita in cap, un morcov in loc de nas si 2 nasturi in locul ochilor?

Mai lasati-ma cu showrile astea fabricate ca sa scoateti bani de la buget  si ochii prostilor. Aproape tot ce misca si sta e toxic iar omul incearca sa se adapteze cum poate. Din nefericire, el incearca aceasta adaptare la un mediu toxic pe care tot el il creaza. Puterea noastra de autodistrugere este prostesc de simpla si ireversibila.

Oricum, eu sunt curios cum o sa stranga autoritatile competente apa de ploaie cea toxica, la primavara. Sau o sa se dea vreo lege sa tinem gurile inchise de teama sa nu inhalam vreun nitrit ceva…