Archive for the ‘European’ Category

Romania

Thursday, May 13th, 2010

Citeam azi un articol din Romania Libera, pe care il puteti gasi AICI. “Traduc” limbajul diplomatic al D-lui Schelle si atunci ar suna cam asa: “romanii astia sunt puturosi, lenesi si delasatori dar nu stiu cum dracu’ fac ca lasa totul pe ultimul moment si se descurca cumva. Rezolva lucruri prin metode la care nici nu te gandesti dar nu sunt in stare sa organizeze si sa faca lucruri de baza, simple, elementare. Sunt hoti si corupti si nici in ruptul capului nu asi trai in mizeria si nebunia de aici. Pe de alta parte insa e bine sa stai cativa ani aici, poti castiga bani frumosi din ‘comisioane’, au femei frumoase si se bea si se mananca bine”. Puteti sa considerati ca am “tradus” corect, pentru ca nu este prima parere de acest tip pe care am auzit-o din partea unor persoane care au avut misiuni similare cu a lui Scheele (in Romania).

Nu ca m-ar interesa ce parere are Dl. Schelee despre mine, dar pe cat de adevarat este faptul ca organizarea, planificarea si executia de tip prusac te duce catre succes, pe atat de real este faptul ca organizarea nu va crea o societate armonioasa, vesela, care sa se bucure de viata. Asa cum este ea (viata), cu bune si rele. Ia sa vedem cum ar fi o Europa formata numai din cetateni te “tip” austro-germanic. Sau poate numai din elvetieni? Viata are farmecul si valoarea ei tocmai prin diversitate. Oare de ce in urma cu cativa ani de zile, guvernul austriac incuraja casatoriile cetatenilor sai cu femei din fosta Jugoslavie, Ungaria, Romania sau Ucraina? Sa fie de vina faptul ca natalitatea scazuse alarmant si ca existau probleme de fertilitate sau de a “nu-si strica corpul sau cariera” a femeilor austriece?

Fara a fi vorba de resemnare sau fatalitate, romanii au fost de-a lungul istoriei cam in calea tuturor, si oricat ar vrea cartile de istorie romanesti sa ne scoata ca suntem un popor de invingatori, am cam fost batuti, tarati, si manipulati cam tot timpul. Am radacini puternice in Maramures si poate si de aici spiritul nationalist, dar este evident ca lasand la o parte cateva exceptii, romanii s-au cam dat dupa plop si dupa bataia vantului de cele mai multe ori. De aici nu au plecat nici cuceriri si nici sunete rasunatoare de razmerita. Cand ne ajungea cutitul la os si nu mai aveam ce manca, in ceasul 12 si 59 de minute, se trezeau si romanii sa “se uneasca” intr-un crez care le pleca din stomac si nu din alte parti ale corpului.

Si in aceste conditii am putea sa ne asteptam azi de la altceva? Credeti ca ar fi “normal” sa iesim din criza altfel decat printre ultimii? Ca suntem capabili sa alegem dupa moralitate si nu dupa sacul de zahar si malai? Ca putem face diferenta intre vorbe si fapte?

Suntem capabili de multa smecherie, coruptie, incultura si prostitutie. Pe de alta parte avem un nivel ridicat de inteligenta nativa si (inca) gene bune. Stim sa mai iesim la un gratar si inca nu ne domina cartile de credit pe marea majoritate. Suntem greu de aliniat si vrem sa fim mai toti sefi. Avem vise marete dar putem fi cumparati usor. Suntem pitoresti prin felul nostru de a fi, cu moldoveni, ardeleni, olteni sau banateni amestecati intr-un sistem nefunctional. Invatam zilnic sa mergem pentru ca zilnic in tara asta se schimba lucruri esentiale. Nu exista continuitate pentru ca nu stim sa o cultivam, si mai mult de atat, cred ca nici nu ne place…

S-a schimbat schimbarea

Sunday, April 11th, 2010

Exact asa. Schimbam schimbarea cu ce era inainte. Inteligenta miscarea…

Am primit comentarii pro si contra ideii mele de a ma “privatiza”. Cum cele mai multe pareri au fost contra, normal ca am ascultat si motivele invocate. Trebuie sa recunosc faptul ca au fost pareri pertinente venite din partea unor prieteni sau oameni pentru care am o oarecare consideratie. Sunt nevoit sa spun ca au dreptate in mare masura si prin urmare voi lasa blogoscrierile mele “la liber”. Nu insist mai mult pe tema aceasta pentru ca nu cred ca are sens. Celor care le-am furnizat deja parole, user si alte minunatii, nu le aruncati la trash pentru ca cine stie la ce vor fi bune intr-o zi cu soare…

Si cu asta gata cu schimbarile si revenirile, trecem la cele de zi cu zi si noapte de noapte. Adica la perspectivele mele personale sau ale altora privite prin ochii mei. Cel putin aici, la www.dorianlungu.ro

La buna regasire!

Schimbare

Wednesday, March 17th, 2010

Asa cum spuneam anterior, cine doreste sa poata vizualiza expunerile mele minunate (de la www.dorianlungu.ro) va avea nevoie de un username si o parola. Vom proceda astfel:

1. Trimite-mi pe adresa de e-mail eu@dorianlungu.ro, un username pe care ti-l alegi si o adresa de e-mail valida pe care o vei utiliza. Optional poti sa treci o adresa web (daca ai) precum si numele/prenumele, si orice alte date care le doresti. Datele raman confidentiale si prin urmare nu vor fi utilizate ca sa primesti oferte despre cum sa slabesti azi, sau cum sa devii mai bun mai frumos si mai destept. E valabil atat pentru femei cat si pentru barbati.

Exemplu:

Username: vasilica007

Email: vasilica007@gmail.com

Web: www.vasilica007.com

Vasilica Georgel  - ne cunoastem din parcarea de pe autostrada, ti-am imprumutat o surubelnita si nu mi-ai mai dat-o inapoi.

2. Iti voi trimite un e-mail in care iti voi confirma usernameul ales si iti voi furniza o parola cu care vei putea sa vizualizezi www.dorianlungu.ro

Este posibil ca in momentul in care nu te voi identifica ca (asa a iesit:D) fiind o persoana de buna credinta (stii ce vreau sa spun) sa nu dau curs solicitarilor unor persoane, de a deveni useri ai www.dorianlungu.ro. Chiar si in acest caz, persoanele in cauza vor primi un raspuns.

Cam asta e tot, astept e-mailurile voastre si sa se topeasca zapada…

M-am gandit:D

Friday, March 12th, 2010

Ieri discutam cu un amic despre inovativitate, proiecte si lucruri adiacente. Din aproape in aproape m-a intrebat cat timp imi este necesar pentru a “intretine” www.dorianlungu.ro. I-am spus ca nu am alocat un timp anume, ca scriu cand si cum imi vine, ca scriu despre intamplari si ganduri, despre perspective bla bla. Ok, spune el, dar trebuie sa urmaresti ceva, trebuie sa iti satisfaci o necesitate, un hobby, ceva… Evident ca am fost de aceeasi parere cu el, insa de un singur lucru nu am putut sa il conving; de faptul ca sunt un mare egoist si ca scriu pentru mine:). Mi-a adus destule argumente solide in favoarea faptului ca blogul inseamna o metoda de comunicare, de imagine, toata salata cunoscuta depre bloguri si rolul lor.

Ulterior discutiei am reflectat si am ajuns la doua concluzii. Prima ar fi cea veche, si anume faptul ca poate parea necredibil, insa chiar scriu pentru mine. Am mai povestit despre faptul ca nu incurajez comentariile, nu raspund in general la acestea, ca nu am optimizat siteul, ca nu am blogroll si alte lucruri menite sa “ma promoveze” (desi a existat un moment in care am dorit acest lucru). Oricum ma intereseaza mai putin ce crede lumea cu privire la acest aspect. Apoi m-am gandit ca pot tine un jurnal in aceeasi forma, sa scriu numai pentru mine si sa il vad numai eu. Asa ar fi cel mai simplu. Aceasta varianta nu mi-a suras deoarece este foarte adevarat ca parerile, argumentele si chiar unele comentarii ale celor ce au citit ce am scris eu, m-au imbogatit sau mi-au pus intrebari, m-au facut sa zambesc sau sa reflectez. Prin urmare am ajuns la cea de-a doua concluzie, si anume ca voi parola www.dorianlungu.ro. Poate sa inteleaga fiecare cea vrea, nu am nici cea mai mica intentie sa explic mai mult, pentru ca nu consider ca este cazul. Cine va dori sa citeasca pe viitor, sa schimbam opinii, pareri sau perspective, va trebui sa “se supuna” acestei reguli.

Nu doresc sa am trafic pe site. Nu doresc sa ma promovez pe mine sau ceea ce fac eu, in acest mod. Nu cred ca sunt prezent in liste de bloggeri si nu am nimic de demonstrat pe aceasta cale. In esenta, doresc sa impartasesc perspectivele mele cu o mana de oameni care doresc si ei in mod voluntar acest lucru.

Atat si nimic mai mult.

Pareto pe cale de disparitie

Tuesday, October 13th, 2009

Observ din ce in ce mai interesat ca odata cu trecerea timpului regula 80/20 se aplica mai des si mai accentuat. Sa poate sa stiti ca 20% din jochei castiga de regula 80% din curse. Sau ca 80% din consecinte sunt determinate de 20% din cauze. Si exemplele pot continua, pentru cine e interesat, vezi legea lui Pareto.

Necunoscandul personal pe Dl Pareto, discutam zilele trecute cu persoane care nu cred in scenarii, ci in functionarea economiei de piata, a mecanismelor financiare, a bancilor, a intregului sistem. Ei bine, si eu cred. In masura in care spunea si Churchill ca suntem cu totii niste insecte dar eu sunt convins ca sunt un licurici. Un anume Scott spunea ceva de genul ” singurul fel in care pot sa adorm noaptea este sa-mi imaginez ca exista o clica secreta de “papusari” extrem de competenti, care se ocupa de luarea deciziilor importante, in vreme ce politicienii nostri alesi dezbat arderea drapelului si definitiile casatoriei.” Mi-au placut mult vorbele simpatice ale lui Scott. Daca luam in calcul ca 10% dintre pamanteni detin 85 % din averea planetei, sau mai mult, ca 2% dintre noi detin 50% din bogatia planetei, eu cel putin am o imagine destul de ideala despre economia de piata atat de iubita si de trambitata. Din cate institutii financiare sunt in lumea asta, mai putin de 100 administreaza 1/3 din bunurile financiare ale planetei.

Mergem si in sectorul religios daca vreti, din peste 4000 de religii, cam 12 au peste 10 milioane de credinciosi iar Islamul si Crestinismul depasesc pragul de 1 miliard fiecare. Sau in cel armat, cam 10% din populatia mondiala (Rusia si SUA) controleaza peste 90% din arsenalul de arme nucleare operationale. NATO impreuna cu SUA reprezinta 12% din populatia globului si cheltuiesc peste 80% din fondurile globale destinate scopurilor militare.

Politica:). Asta este o gluma. Din peste 200 de tari ale lumii doar cateva ridica mainile ca sa voteze fara sa se uite in jur. Cateva au drept de veto la ONU. Prin urmare, puterea produce mai multa putere.

Poate ca am eu prea multe scenarii in cap:) dar lasati-ma cu criza si mecanismele functionale ale economiei. Or fi si ele bune la ceva pe planeta asta. Sa faca mult praf. Si in tot praful acesta eu pun ramasag ca peste cativa ani legea lui Pareto o sa fie perimata. Atunci o sa apara legea mea:D ceva de gen 90/10 sau chiar mai mult, 95/5. Desi nu doresc sa am dreptate…

Poveste de piscina

Monday, June 22nd, 2009

Cu soarele in propria freza asistam la un  meci ad-hoc de polo. Un fel de polo… Este vorba despre o piscina, doua porti de polo, o minge de polo, o mana de romani din regiunea Moldovei (dupa accent), o mana de germani (nu ma intrebati de accent si de land) si doi arbitrii care erau chiar animatorii de la piscina. S-au impartit ei romani/germani in 2 echipe – ca doar nu era sa joace amestecati… Romanii erau baieti ambitiosi, numa muschi (multi aveau si putin mai multa burtica:), cam pe la 32-33 de ani media de varsta. Germanii – niste pustani filiformi care nu cred ca trecusera de varsta majoratului, media de varsta 16-17 ani.

Incepe meciul… Apa multa, pasa ba, da frate la poarta, schnell, Fritz, s.a.m.d. Germanii erau net dominati fizic si mai ales ca piscina nu era adanca si puteai sa mergi, nu era necesar sa innoti, erau in vadit dezavantaj. Au incasat nemtii vreo 3 goluri pana sa isi dea ei seama ca adversarul nu stie de gluma. La pauza era 6-2 pt romani. Se spune ca pauza este sfetnicul cel bun. Baietii lui Stefan au ras o bere de la all inclusive, au bagat o tigara si au sarit in apa sa nimiceasca armata germana. Copii germani au iesit pe marginea piscinei si au facut un cerc in care au discutat destul de linistit, uneori mai aprins. Au intrat razand in apa, stropindu-se si vociferand sa atraga atentia fetelor de pe margine.

A inceput repriza finala… Se pare ca nemtii au facut oarece strategie, pentru ca meciul s-a terminat 10-8 pentru ei. Umflati de bere, sigur pe ei, plaiesii au iesit din bazin certandu-se intre ei. Amuzant a fost ca solicitau inca o repriza, “sa le arate ei pustilor cum sta treaba de fapt”. Nu contau regulile expuse la inceput, se solicita o ordonanta de urgenta si “ii rezolvau ei pe aia mici”…. Din nefericire pentru ei, organizatorii au fost fermi iar meciul s-a incheiat cu victoria pustilor germani care au iesit chiuind si abia acum indreptandu-se catre berea all inclusive.  

Eram cu totii in concediu, miscarea si amuzamentul a contat. Da’ tot nu m-am abtinut sa ii intreb pe ai mei concetateni, de ce nu si-au dat jos lanturile alea groase de la gat?. Eu sunt convins ca ele sunt singurele vinovate pentru pierderea “meciului”…

Gripa si porcul

Wednesday, April 29th, 2009

Daca in naivitatea mea am crezut ca boala vacii nebune a fost un caz produs de cine stie ce mutatie genetica, la aparitia gripei aviare am inceput sa consider ca nu este chiar asa. Pai daca s-a imbolnavit vaca pe plan mondial, de ce sa nu ar avea o problema si gaina, respectiv puiul. Si uite asa, treptat au disparut micile cuiburi de gaini si vacile razlete. Sau cel putin s-au imputinat. Ordine si disciplina! Sa fie totul sub control, nu este normal ca micii crescatori sa submineze economia supermarketurilor si a multinationalelor.

Dupa “disparitia” gripei aviare, am avut gura aurita:D, si am spus ca va urma criza porcului. Ei bine, am fost pe aproape pentru ca nu se numeste chiar asa, ii spune gripa porcina, sau ceva asemanator. Si sa vezi minune.. unde a aparut? Pai.. logic, daca gripa aviara s-a instaurat in China,  cea porcina era normal sa apara in Mexic… Judecati si voi si vedeti de ce:). Al naibii gripele astea, apar exact acolo unde lovesc mai tare si unde nu ii doare pe cei care conduc lumea. Lasand toate acestea mai la dreapta, lucrul cel mai ciudat este ca nu se descopera un vaccin care sa contracareze aceste lucruri. In schimb, daca va uitati, actiunile companiilor farmaceutice cunosc un avant in plina criza.

Sunt greu de lamurit ca si gripa provenita de la Dl porc este un caz pur natural, aparut din inaltul cerului. Adica sa cred eu ca cu toate mutatiile genetice pe care multi dintre noi nici nu le banuiesc, apar la intervale regulate epidemii de gripa si boli incontrolabile. Si culmea, apar la vaca, pui si porc. Adica la…hrana.

Uite ca pot prognoza ca NU vom avea gripa ramelor sau a furnicilor, a curcanului (ca e thanksgivingul), a soarecelui sau a cainilor, dar atentie la gandacul de colorado (pentru ca de aia mananaca mexicanii porumb american modificat genetic).

Eu ma gandeam ca nu ar fi rea o gripa a pestelui de apa dulce sau oceanic si eventual a caprelor made in France and Portugal. Sau cel putin asa ar fi “normal”…

Impozitul forfecar

Friday, April 24th, 2009

Ducem lipsa de orice, mai putin de strategii cretine. Ultima mostra: impozitul forfetar. Eu o sa il denumesc forfecar pentru ca asta o sa faca, o sa taie putin unde trebuie si imens unde nu trebuie.

Pentru cine nu stie cu ce se mananca acest impozit, iata un link: http://www.euroavocatura.ro/stiri/2255/

Un laureat al premiului Nobel (Robert Lucas) spunea acum aproape 20 de ani ca este optim sa impozitezi capitalul cu cota ZERO. Astfel, apar o serie de beneficii imediate la nivel economic: cresterea masiva a investitiilor, a consumului, etc. In situatie de criza, materia cenusie gaunoasa guvernanta - made in romania, a gasit de cuviinta sa introduca acest impozit. Asta in acelasi moment in care altii tocmai l-au scos:D.

Efectele au inceput sa apara. Sunt extrem de “pozitive”. Daca aveti treaba sau nu la Registrul Comertului, ar fi bine sa mergeti sa vedeti cum sta treaba acolo. In 5 minute va lamuriti. Cozi interminabile, mii de firme care se inchid zilnic. De acord, unele nu au activitate, dar nu vad de ce trebuie inchise din moment ce nu deranjeaza pe nimeni… Sunt insa zeci de mii de firme care se vor inchide si vor provoca cu siguranta o scadere a incasarilor bugetare si evident, a TVA-ului. Firme micro, in care erau angajati tatal si eventual fiul, firme care aveau o taraba in piata cu un angajat la salariu minim, firme de colt de strada care plateau un minim la buget si invarteau putini bani dar si ceva TVA, toate acestea vor fi foarte curand de domeniul trecutului. Normal ca activitatea acelorasi oameni va continua “la negru”. Pentru multi dintre acestia, 1000 de euro erau banii cu care traiau intre 3 si 6 luni de zile.

De ce s-a luat insa aceasta masura?…  Raspunsul meu este ca cineva a dorit sa arate ca “se poate”. Ca o sa arate el ce si cum, ca strange bani la buget, asta repede si fara discutii. Ca face ordine. Ca “se descurca” in situatii de criza. Acest cineva este atat de inept incat uita, sau nu stie ca daca vrei sa ajungi la linia de sosire, in nici un caz nu iti impusti motorul masinii cu care te deplasezi. (IMM-urile in cazul nostru).

Daca pe termen imediat se va lauda ca a realizat “ceva”, pe termen scurt, mediu, ca sa nu mai vorbim de lung, masura este una falimentara, gandita unineuronal, intr-un moment de beatitudine cotemplativa in fata oglinzii…

Cine ne conduce

Monday, March 23rd, 2009

Am urmarit la TV (Antena 3 si Realitatea) congresul PNL. Excesiv mediatizat, din motive gandite strategic (viitoarele alegeri prezidentiale), congresul a fost masura ideala a ce poate sa ofere politica romaneasca in acest moment.  Nu comentez alegerea perfect logica a lui Antonescu si a lui Orban. Nici daca ei sunt mai buni sau mai rai. S-a dorit a fi o rampa de lansare pentru viitorul candidat la presedentie.

Organizarea si “spectacolul”, regia si tot ce s-a petrecut acolo, sunt lucrurile pe care doresc sa le expun. Lipsa unei logici, a unei coordonari, a unui scenariu bine pus la punct, sunt elemente care le regasim in activitatea politica de zi cu zi. Asta s-a intamplat si la congresul PNL. Nu se stia cine urma sa spuna, ca sa nu mai vorbim ce sa spuna. Teatral, unii isi anunta retragerea din cursa, altii raman doar ca sa existe o competitie formala. Vorbesc invingatorii si nu i se da cuvantul invinsului decat dupa ce acesta solicita acest lucru in mod repetat. Felicitarile si momentele de efuziune exagerata dupa tipicul romanesc, il fac pe actualul presedinte PNL sa para un baietas caruia ii lipsesc cateva tinte si hainele de rocker. Prestanta si imaginea de eventual competitor la presedentie sunt absente. Nici macar calitatea de bun orator a lui Antonescu nu reuseste sa repare cate ceva.

Toata lumea aplauda si se bucura de parca am fi returnat datoria fara dobanda la FMI. Imaginea unui partid trebuie sa inceapa de la organizare. Sa stie exact cine ce sa faca si mai ales cand. Nu spui ceva si apoi retractezi, nu urca oricine pe scena si nu sta cat vrea el (ea). Exista o logistica in toata aceasta poveste. O logistica care ii da incredere omului de rand, ca oamenii respectivi stiu exact ce vor si stiu exact cum sa faca ca sa fie mai bine pentru tara si pentru el. O prestanta care trebuie sa existe si daca esti in chiloti pe scena. Un program bine pus la punct, pe care sa il respecte toata lumea.

Balbaielile, ezitarile, ordonantele date si retrase a doua zi, legile facute dupa ureche, pupatul excesiv dupa ce anterior aceleasi obraz era plin de scuipat, toate acestea s-au regasit si in congresul PNL. Si.. nu spun toate acestea pentru ca am ceva de impartit cu PNL. Registrul respectiv se regaseste la toate partidele romanesti…

Pentru a conduce o tara trebuie sa demonstrezi in primul rand ca te poti conduce pe tine in mod exemplar. Ca ai standarde si ca le respecti. Ca esti vertical si ca stii ce inseamna sa faci politica. Ca esti un bun organizator, ferm atunci cand trebuie, si ca nu pierzi din vedere un lucru foarte important; al cui angajat esti. Al tuturor romanilor….

Brasov Be Live It

Tuesday, March 17th, 2009

Ideea de a crea si promova un branding al Brasovului este excelenta. Pot pune ramasag a cui a fost. Ideea.

Ca sa fie lucrurile clare de la inceput, iata despre ce vorbesc: http://brandingbrasov.ro/

Modul in care s-a inceput punerea in practica a acestei idei este heirupista, asta ca sa ma exprim elegant. La inceput se spune ca este un branding al Brasovului, si atunci ne referim la oras. Pe parcurs insa, aflam ca este vorba despre judetul Brasov, si normal, de proiectele senzationale cu trenuletul pe la Bran, cu zimbrii din Vama Buzaului si eventual cu aeroportul de la Ghimbav (care parca trebuie “sa fie gata” anul viitor:D). Mai orientam scrisul putin in dreapta sus ca si sageata cu pricina si pricepe oricine ca e vorba de politica. Pana aici poate nu este asa de rau…

Cand incepem insa cu procesul de gandire si cel de creatie, este rau. Rau de tot…

Atunci cand creezi un branding si decizi sa il lansezi la un targ de turism cum este cel de la Berlin trebuie sa iti faci lectiile. Macar pe cele de la gradinita.  Inregistrezi marca respectiva, cumperi websiteul cu denumirea dorita, etc. Asta ca sa nu mai spun ca este esential sa ceri pareri multiple. Cand vorbim despre un branding al Brasovului, nu contractezi “singura agentie de publicitate” din Brasov. Oricum, dansii spun ca sunt, citez: “singura agentie full service din Brasov, implicata deja in cateva zeci de proiecte de branding si in cateva campanii de comunicare. In curand veti putea vedea un portofoliu pe site-ul nostru, odata ce il lansam (undeva in prima jumatate a lunii aprilie)” :) )). Eu deduc de aici ca este singura agentie de publicitate cu foarte multe proiecte dar fara un website:D. Eh, poate sunt asa de ocupati si cu experienta in piata, incat nu au avut timp de asa un lucru inutil… Revin si spun ca trebuie sa ceri cateva pareri pertinente inainte de a arunca pe piata asa ceva. Ce te faci daca dupa ce arunci cu brandingul pe piata, te trezesti ca  pe www.beliveit.ro sunt unii care iti fac praf si pulbere munca ta (atat cat a fost ea). Ce sa mai spunem daca un oarecare X  a inceput deja sa inregistreze marca respectiva, iar tu nu o sa o poti folosi…?

Nu comentez designul si alte elemente, precum nu comentez nici materialele si prezenta la targul de turism de la Berlin. Pentru ca poate nu ma pricep. Dar cred ca ma pricep putin la politica, putin la procesul de gandire si la cel creativ, si am minimul bun simt al unui om nascut si trait in Brasov. In aceste conditii pot sa prevad ca brandingul Brasovului este un foc de artificii cu iz politic (pe banii cui oare?:D), si pot sa afirm ca la Brasov s-a mai facut o treaba “romaneasca” – o idee buna pusa in practica intr-un mod falimentar.