Viata la mantinela

Se spune ca obstacolele sunt facute ca sa fie depasite. Asa o fi. Pentru unii dintre noi. Eu vad zi de zi ca oamenii isi pun obstacole ca sa se protejeze. Constient sau nu, profesorii se pun in spatele catedrei. Asta sa le confere autoritate? Sau se simt mai in siguranta? Sau este numai o piesa de mobilier pe care sa isi puna catalogul sau/si geanta? Femeile isi mascheaza cu buna stiinta anumite parti ale corpului, tocmai pentru a nu fi “deranjate” . Si nu vorbim aici de frivolitate, ci de dorinta de comoditate, de obstacolele pe care le pun in calea acestei societati, pentru a nu fi agasate si obligate sa fie in alerta tot timpul. Posibil sa aiba dreptate, nu sunt in locul lor asa ca nu pot decat sa am parerea mea si sa o respect pe a lor. Barbatii fac acelasi lucru cu frustrarile pe care le dezvolta de-a lungul unor experiente mai putin reusite din viata.

Observati oamenii din jur si o sa vedeti cate obstacole isi pun zilnic. Cate frici aduna cu ei si le taraie apoi cu noianul de amintiri si de trairi de prezent. Cred ca trebuie sa fii puternic ca sa nu iti pui singur obstacole. Asta inseamna ca nu iti este teama sa le intalnesti pe ale altora, sa ai credinta ca le poti depasi. Cu obstacolele pe care ti le pui singur esti familiar, incepi sa te simti in siguranta, si tocmai asta este si rolul lor primar; sa te simti tu bine prin simplul fapt ca te protejeaza de intruziunile altora. Numai ca trebuie facuta o distinctie clara intre ce faci pentru a te proteja si obstacolele pe care ti le pui in calea ta. Linia de demarcatie este foarte fina si daca pentru unii este elastica, pentru altii are numai deformari remanente.

Observam ieri cum conduc oamenii in apropierea mantinelei. Pe un sens cu 3 benzi, nu intamplator banda a 3-a, cea de langa parapet este cea “de viteza”. Apropierea de parapetul de beton din stanga ta, nu te face de loc sa te simti confortabil. Pe unii insa ii lasa indiferenti, isi vad de drumul lor, atenti la cei din jur, dar cu determinare. Vezi si oameni care merg pe banda a 3-a si sunt transpirati de emotie (exagerez putin). Sunt timorati, nu sunt confortabili acolo, locul lor este cel mult pe banda a 2-a. Pe a 3-a de regula este si spatiu mai mic, este betonul din stanga, este masina vecina din dreapta. Si totusi, unii incearca si sunt de admirat atata timp cat nu o fac din bravura, ci din dorinta de a-si depasi teama de zidul de beton. Si prima banda are obstacolele ei, teama de a nu-ti sari in fata un pieton de pe trotuar este un alt obstacol pe care uneori il depasim cu greu daca nu mergem incet. Pana la urma, primeaza dorinta de viata si de a evita accidentele. Si uite asa banda a 2-a este cea mai sigura, atat in statistici cat si in realitatea noastra imediata. Faptul ca cei de pe banda a 3-a pot ajunge mai repede si ca isi asuma mai multe riscuri, este tot o realitate.

Viata la mantinela nu este deloc simpla. Asa cum un hocheist stie ca timpul petrecut in apropierea acesteia inseamna un grad de risc ridicat pentru integritatea sa corporala, asa si noi ne ferim de ce ne-ar putea aduce zidul de beton din stanga noastra sau lipsa catedrei tradusa prin respectul necuvenit acordat profesorului. Am urmarit destul timp acest gen de comportament, de obstacole si de  manifestari in preajma lor. Si oare ce am observat?

Ca profesorii pe care i-am indragit nu aveau nevoie de catedra. Ca i-am respectat pentru ce au devenit, pentru ce erau si nu pentru faptul ca aveau o pozitie oficiala in fata mea. Asta nu inteleg multi dintre profesorii care dau astazi vina pe elevii libertini si pe nerespectul fata de profesor. Am vazut ca te poti baza pe soferii care merg pe banda a 3-a fara sa clipeasca. Am vazut ca desi marcatorul de eseuri este aplaudat la jocul de rugby, pilierii sunt oamenii de baza ai formatiei. Am observat ca la finalul meciului de hochei este felicitat in primul rand portarul care isi asuma cele mai mari riscuri in cadrul unui meci.

Viata la mantinela este complicata. Tocmai asta ii asigura frumusetea si o face sa depaseasca obstacole zi de zi, fara sa invoce acea dorinta inselatoare de a-si construi propriile obstacole pentru a bara calea altora catre propria viata. Acest tip de viata nu iti asigura nici stralucire neaparat, este cu siguranta mai riscanta decat alte tipuri si nu aduce implicit bunastarea materiala. Viata la mantinela are insa un foarte mare avantaj asupra tuturor altora; ea colectioneaza cu precadere momente din viata, nu lucruri…

Leave a Reply