Archive for February, 2013

Ziua CV

Saturday, February 16th, 2013

De fiecare daca cand sunt nevoit sa citesc CVuri imi (re)aduc aminte cat de mult “imi plac”. Nu pentru ceea ce scrie in ele, pentru modul cum sunt concepute sau calitatea hartiei, ci pentru ideea in sine. Un CV are rolul de a exista doar pentru a spune cine esti, ce ai facut si cat de minunat esti. Unele exprima realitatea, altele o deformeaza cam intotdeauna in avantajul posesorului, insa sunt si situatii in care lumea isi da cu stangul in dreptul. In oricare din situatiile expuse, CV-ul ar trebui sa iti spuna daca persoana in cauza este sau nu un potential candidat pentru ceea ce cauti. Si totusi, daca ai fi direct implicat in luarea deciziei in cauza, ai selecta pe cineva doar pe baza CVului?… Trebuie sa spun ca eu nu fac parte dintre cei care ar raspunde pozitiv la aceasta intrebare. CVul poate sa arate orice vrea el, insa nu demonstreaza nimic. Eu nu am nevoie de un om care traieste printr-o bucata de hartie, am nevoie de un om cu carne, par si oase, creier si defecte, probleme si nevoi.

Desigur ca CV-ul trebuie sa iti usureze munca tie, celui care cauta si alege. Dar celui care isi pune speranta in el? Eu consider ca este foarte important sa ajungi sa traiesti acea zi in care sa nu mai ai nevoie de CV. Este cel mai placut lucru din punct de vedere profesional. Sunt curios daca Bill Gates are nevoie de CV. De Steve Jobs nu mai vorbesc ca el sigur nu mai are… Dar sa nu tintesc atat de “sus”. Uita-te in jurul tau, si cu putin noroc o sa vezi profesionisti care nu au nevoie de CV. Si nu sunt neaparat vedete sau milionari. Sunt doar aceia care au ajuns la o dezvoltare echilibrata, sunt siguri pe ei ei oriunde se duc, faptele vorbesc despre ei. Pentru ca asa este, cand nu ai realizari, iti trebuie hartii, cand nu esti sigur pe tine ai nevoie de proptele. Aici apar “relatiile”, “pilele” si ..CVul. Deseori le regasesti in aceeasi categorie.

Acum cateva zile,un prieten pasionat de arheologie imi arata niste pinteni, cutite, varfuri de lanci, etc, fabricate cu peste o mie de ani in urma. Ce mi s-a parut extraordinar este ca am vazut taisuri de cutit inca functionale, pinteni ale caror rotite in forma de stea functionau perfect. Si mai interesant era ca toate acestea erau poansonate cu o marca ce arata de cine erau fabricate. Eu sunt convins ca oamenii care le-au fabricat nu aveau nevoie de CVuri…. Bine, o sa spuna oricine, atunci erau putini oameni si se stia cam fiecare cu fiecare. Acum suntem multi, nu avem timp si trebuie sa luam decizii mult mai rapide. Asa este, in foarte mare parte sunt de acord.

Dar daca facem un raport intre cei care au CV si au disperata nevoie de el, actualizandu-l permanent, si cei care nu au, sau poate il au dar nu il folosesc? Aici este hiba societatii moderne. Raportul acesta este din ce in ce mai mare. Pentru ca din ce in ce mai putini oameni stiu ce vor, din ce in ce mai putini isi i-au viata in propriile maini. Loviti de cuceririle moderne, plaiesii lumii cad secerati in pace si liniste, in mediocritate si dorinta de a “avea un trai decent” (dupa caz, asta se traduce diferit de la o persoana la alta). Astazi asistam la lupta CVurilor, la competitia hartiilor si a imaginii. Dupa principiul ca care (intentionat:) striga mai tare e mai destept, societatea se prostitueaza continuu pe o bucata de hartie. Nu peste tot si nu oriunde. Dar cu siguranta in proportie covarsitoare.

Well, m-am decis, astazi tocmai mi-am sters CVul de pe minunatul blog. Sa vedem daca pot sustine ce am spus. Ca doar nu gandesc degeaba tot ce scriu aici…;)