Perspectiva Crizei

CRÍZĂ, crize, s. f. 1. Manifestare a unor dificultăți (economice, politice, sociale etc.); perioadă de tensiune, de tulburare, de încercări (adesea decisive) care se manifestă în societate. ♦ Lipsă acută (de mărfuri, de timp, de forță de muncă). 2. Moment critic, culminant, în evoluția care precedă vindecarea sau agravarea unei boli; declanșare bruscă a unei boli sau apariția unui acces brusc în cursul unei boli cronice. Criză de apendicită. ♦ Tensiune, moment de mare depresiune sufletească, zbucium. – Din fr. crise.

Da, asta este definitia crizei. Altfel spus, sunt acele momente dificile, tensionate, de zbucium si neliniste. Exista crize economice majore, la nivel macro sau la nivel personal. Exista crize in evolutia unei societati sau a unei singure persoane. Exista crize existentiale sau sentimentale, legate de sanatate sau de evolutie. In mai toate discutiile avute pe aceasta tema, persoanele implicate au preponderent aceeasi abordare. In criza trebuie sa te “restrangi”, si daca nu o faci tu de la sine, o sa vezi ca esti obligat. In criza se i-au decizii dure uneori. In criza, primul sentiment este acela de agitatie, apoi trebuie sa gasesti solutii. Trebuie sa te echilibrezi, sa regandesti multe si mai ales… sa nu gresesti. Teama de a gresi este amplificata tocmai pentru ca esti in criza si nu ai voie sa faci pasi gresiti. Pentru ca in astfel de momente mergi pe ghiata subtire si orice posibila apasare necuvenita te poate trimite in apa rece de sub tine.

Citeam zilele trecute ca din ce in ce mai putini oameni trec prin criza “varstelor”. Cele de tipul crizei adolescentului, a femeii la 30 de ani sau a barbatului la 40, si lista poate continua. Mi se pare foarte logic faptul ca aparent suntem din ce in ce mai putin “crizati”. Intrebarea este cand sa mai avem timp de facut crize personale? Adolescentii se maturizeaza inca de copii, parintii nu au timp de facut crize pentru ca au sanse mari de a ramane fara loc de munca si case. Cilindrul vitezei si al societatii omoara zilnic crizele personale insa formeaza crizele globale. Adica acele situatii in care omul de rand sa nu mai aiba timp de criza si sa treaca direct in depresie. Altfel spus, astazi sarim peste criza din punct de vedere personal. Nu mai este timp pentru asa ceva. Numai cine are timp sa gandeasca, sa faca planuri, sa fie atent si sa isi propuna ceva, numai aceia au privilegiul de a trece prin crize personale. Pai si asta nu este un lucru bun? Adica nu este de dorit sa nu trecem prin crize perosnale?

Nu exista deal fara vale. Nu exista progres fara momente dificile, nu exista schimbare fara sa iti pui intrebari. Nu spun ca este de dorit sa cautam criza cu lumanarea. Spun doar ca este un fenomen perfect natural, unul care trebuie privit cu aceeasi incredere cu care privim o victorie. Da, uneori, criza cizeleaza, doare, stramba si deformeaza. Ea este cea care produce schimbari putin asteptate si uneori si nedorite. Daca tendinta generala este de a privi cu ura si de a dezavua momentele de criza, perspectiva mea asupra crizei este ca sunt fericiti cei care au timp sa traiasca momente de criza. Sa o aprecieze sau sa o urasca, sa le fie indiferenta, dar sa o traiasca, sa o simta si sa culeaga roadele si urmarile ei.

Criza este in esenta un element care produce mai ales in prima faza, disconfort si probleme. Traita si gestionata cu deschidere, simt si creier, ea aduce schimbare si incantare. Nimic nu se compara cu sentimentul de a vedea rasaritul de soare de pe varful dealului,  dupa ce ai incercat in zadar sa il vezi din valea intunecata in care erai. Urcusul nu iti va parea niciodata usor daca nu stii unde vrei sa ajungi.

2 Responses to “Perspectiva Crizei”

  1. Radu N. says:

    La multi ani! O viata plina de ”roade”!
    Si un mic dar, mie mi-a placut foarte mult. Daca nu o stii deja, sper sa te bucure:
    http://www.ted.com/talks/benjamin_zander_on_music_and_passion.html

  2. dorian says:

    Radu, multumesc de ganduri si de urari. Cat despre dar, l-am urmarit “cap coada” si dupa cum ai banuit foarte bine, a fost mai mult decat ca m-a bucurat; m-a incantat de-a dreptul.

Leave a Reply