Momente relevante

Atata timp cat nu ai la ce sa te raportezi, cat nu ai ce sa compari, viata se deruleaza mai mult instinctual sau ingradita de regulile parintilor, ale societatii, de masuri coercitive si de puterea exemplului, in special al celui vizualizat si imediat. Pe masura ce inaintezi in varsta, acumulezi experienta si cunostinte sub diferite forme. Treptat iti formezi o personalitate. Sau nu. Oricum, modul tau de a judeca lucrurile este cu mult schimbat fata de anii copilariei. Invatarea experientiala are avantajele ei incontestabile, personal fiind un adept al acestui tip de invatare. Are insa si cateva dezavantaje majore daca le lasi sa se manifeste in acest mod. Sa luam un singur cuvant: fericire. Si sa ne punem aceeasi intrebare in diferite stadii ale vietii. Ce ma facea fericit la 3 ani? Dar la 7, apoi la 14, 18, 20, etc… Niste numere care nu reprezinta altceva decat o cuantificare a procesului de imbatranire si de capatare a invatarii experientiale, deopotriva. Foarte usor de atins la varsta de 3 ani, fericirea devine din ce in ce mai greu de sustinut si de pastrat pe masura ce oamenii inainteaza in varsta. Nu este interesant ca odata cu acumularile si cu invatarea, apar si pretentiile, frustrarile, nevoile? Dispare treptat sentimentul acela imberb al inocentei si se instaureaza regulile jocului.

Cu oamenii cu care am discutat, am realizat ca pentru cei mai multi, odata cu inaintarea in varsta fericirea se cumpara din ce in ce mai greu desi ea inseamna din ce in ce mai putin. Si este de retinut faptul ca se cumpara. Sau se obtine, poftim, sa sune mai bine. Insa in mintea majoritatii, daca intram putin in detalii o sa vedeti ca fericirea inseamna casa, masina, salariu bun, etc. Iar acestea fac un pachet atractiv pentru un partener sau o partenera “pe masura” , pentru un anume statut social, pentru a parca privilegiat sau a purta haine de marca. Fericirea incepe cu lipsa grijilor si bucuria jocului, apoi se continua cu experientele, aventura si adrenalina, translateaza catre liniste, echilibru si implinire, pentru ca apoi sa sfarseasca in contemplare, amintiri si din nou liniste si echilibru. Aici apare marunta capcana a invatarii experientiale. Este oare gresit sa consideram ca fericirea isi are timpul ei? Ca ce te face fericit la 3 ani nu te mai face fericit la 20? Ca ce te-a facut fericit acum 5 ani nu iti mai surade deloc astazi? Fericirea inseamna de fapt  sa vrei mai mult si se refera la noile cerinte pe care ti le dictezi chiar tu? Oare fericirea nu ar trebui sa fie o stare de fapt? 🙂

Un singur lucru este cert, pe masura ce inaintezi in varsta o sa vezi din ce in ce mai putin persoane fericite. Din 2 motive. Primul este ca nu te mai intereseaza sa vizualizezi fericirea altora, fie din cauza de timp , fie ca ti-o cauti pe a ta, fie ca pur si simplu nu te mai intereseaza. Iar al doilea, pentru ca numarul persoanelor fericite este invers proportional cu etatea.

Acum uita-te in spate si incearca sa vizualizezi care au fost momentele fericite in viata ta; gradinita?; primul sarut?; primii bani castigati?; prima strangere de mana;? prima bicicleta primita in dar?; a doua betie?; prima experienta sexuala sau o noapte pierduta sa citesti o carte?; calatoriile cu parintii sau zilele din tabara impreuna cu prietenii?; ziua cand ai absolvit liceul sau facultatea?; momentul cand te-ai externat din spital dupa operatie sau prima impacare?; poate ultima despartire?; mutatul in casa noua?; venirea pe lume a cuiva drag?; Si lista continua pana cand vei trece in revista tot ce crezi tu ca merita. Atunci incearca sa tragi linie si sa ai o concluzie. Asta este viata si experienta ta, sunt momentele relevante ale vietii tale. Priveste acum in prezent si incearca sa vezi fericirea ta in viitor.

Ti-a folosit la ceva toata retrospectiva?…

Leave a Reply