Buna ziua, aici este prima scriere

Ce scriu eu aici nu este gandit (mult):). Am spus-o si o repet, provine din viata de zi cu zi, din franturi de ganduri, din invatare experientiala si din faptul ca privesc si eu tot ce se intampla in jurul meu, asemeni oricui, doar ca perspectiva este diferita. Acum cateva minute am primit un comentariu in care Monica imi spunea ca a citit prima scriere acum ceva vreme. Acest comentariu m-a determinat sa scriu ceea ce scriu acum. Am recitit si eu prima scriere. Pentru ca ea este bazata ca mai tot ceea emit eu aici, pe intamplari reale, pe trairi de moment, pe translatari experientiale. Spuneam ca am recitit prima mea postare si nu m-a mirat nimic. Cred in ea asa cum credeam atunci cand am scris-o, o traiesc acum asa cum am trait-o la 11 ani. Au trecut mai bine de 27 de ani de la acea intamplare care m-a facut sa descopar atunci, ceva ce imi calauzeste viata si astazi. Citind comentariul, ma intrebam cat o sa mai consider prima scriere ca pe ceva capital. Si mi-am raspuns ca mai mult ca sigur va fi asa atat timp cat sunt eu. Daca vreodata voi reciti si nu ma voi regasi in acele randuri, inseamna ca voi incepe sa ma pierd ca si identitate, ca si valori.

Cand am inceput sa scriu nu ma gandeam ca voi face acest lucru si peste 4 ani de zile, asa ca am scris ce mi-a venit atunci in minte. Si daca asta a fost sa fie primul lucru pe care l-am scris, inseamna ca nu a fost degeaba. Este probabil cea mai simpla scriere, insa contine esenta si valoare. Asa cum le-am perceput eu atunci, si aici ma refer la cei 11 ani. Pentru ca imi aduc aminte ca atunci cand am scris aceste randuri am facut tot posibilul sa ma transfer in momentul si timpul cand a avut loc intalmparea. Am vrut sa scriu cu ochii si mintea de atunci, cu cuvintele si cu starea de spirit care ma cuprinsesera in acele momente. Am realizat ca ma uit din cand in cand in urma. Si ca imi place si doresc sa vad un drum bine definit, chiar daca are si urcusuri, si coborasuri, si gauri si locuri ce au necesitat salturi. Nu, nu as reveni niciodata pe acel drum decat probabil pana la prima intersectie, si asta pentru a alege alta cale. Insa distanta pana la prima intersectie trebuie sa fie foarte mica, fie pentru ca eu sunt foarte lenes fie pentru ca nu imi place sa ma intorc din drum, cine stie…

Stiu insa ca un drum bine definit in trecut, te formeaza sa il desenezi frumos pe cel din fata, pe care din fericire nu il cunoastem.

Leave a Reply