Clasic

Am primit o felicitare calsica. Din carton, cam o cincime dintr-o coala A4. Colorata, prezinta 2 fete de copii la o fereastra luminata. Un baiat si o fata care se uita pe geam si vad o pasare in varful unui brad pitic. In interiorul felicitarii sunt scrise de mana cateva randuri, si in exterior este atasata o panglica aurie. Felicitarea a venit cu posta, in plic, in cutia postala. Ce este senzational si de ce comentez eu despre acest lucru? La modul general, nu este decat o simpla felicitare. La modul particular, este singura felicitare pe care am primit-o astfel in acest sfarsit de an. Adica cu posta romana, inchisa in plic, in cutia postala.

Aproape zilnic deschid acea cutie postala si gasesc in ea plicuri pe care le indragesc nespus de mult. Factura de gaz, de curent, de apa, si orice altceva ce trebuie sa platesti. Acestea vin cu regularitate, nimic si nimeni nu le impiedica sa ajunga in cutia postala. Nici chiar faptul ca nu au timbru pe ele:). Zilnic facem aproape aceleasi lucruri. De aceea imi vin in posta aceleasi tipuri de facturi. Doar sumele difera.

Am ajuns sa indragesc atata de mult aceasta felicitare incat primul lucru pe care il fac atunci cand intru in birou, este sa ma uit daca locul ei a ramas acolo unde am pus-o eu. Pentru ca ea imi aduce aminte zilnic de faptul ca trebuie sa pretuiesti ceea ce este valoros in viata ta. Sa il vad eu pe ala care isi printeaza felicitarile pe care le primeste pe e-mail. Stiu, salveaza padurea, hai lasa scuzele ieftine…

Am observat tendinta de a ne inconjura de lucruri complet sau majoritar inutile. Nu le folosim, sau daca ne folosim, cica “ne fac viata mai usoara”. Aha, atat de usoara incat ajungem sa plutim. Exact, nimic nu mai are greutate. Sau poate ca da, greutatea o are exact acel lucru care ne face viata mai usoara. Sa fie banii? Ramane retorica. Am privit si anul acesta imprejur si am ajuns la o concluzie pe care o anticipasem inca de anul trecut. E mai rau ca anul trecut. Si nu vorbesc aici de economie si de nivel de trai. Ci de atitudine. Atitudinea oamenilor fata de ei insisi si fata de cei din jurul lor. Alearga bezmetici sa puna mana sa fie “al meu al meu”. De inteles poate pentru cei care se lupta sa supravietuiasca si sa isi acopere nevoile esentiale ale vietii. Fara cuvinte pentru ceilalti. Te mai uiti in jur si vezi oameni relaxati, cu zambetul pe buze. Exista o categorie, cei care se uita daca ii vezi. Iesiti la parada, cu hainele “cool”, cu un strat de cativa mm de creme si mascarii pe fata. Cu ochelari de soare cand afara este intuneric. Astia sunt fara speranta dar imi place sa ii vad. Au rolul lor bine definit in societate. Sunt unii care zambesc a pustiu, rememoreaza sau se gandesc la cum ar fi daca. Astia sunt exact la polul opus al celor cool. Sunt plini de speranta, fac planuri, sunt increzatori. Si mai sunt unii care isi zambesc impreuna. Nu ii intereseaza prea mult de cei din jur. Pe ei este o placere sa ii vezi. Aduc bucurie si fericire oriunde ii vezi. Aduc liniste si alte zambete multiplicate. Si in mod nemeritat si stupid, pot aduce invidie si coate ascutite.

Eu cred ca degeaba primesti 101 felicitari pe e-mail daca nu iti printezi nici macar una. Eu sunt cel mai fericit pentru ca am primit una gata printata, clasica. Este cu siguranta cea mai frumoasa felicitare existenta si nimeni nu ma poate contrazice vreodata in acest aspect.

Timpul se strecoara invariabil si oamenii raman cu foarte putine lucruri grele in viata pentru ca ei isi fac viata mai usoara muncind ca sa castige banii grei care le vor face viata mai usoara. Alambicat? Deloc. Rezumat: opreste-te si fa-ti timp pentru greutatile din viata ta. Ele sunt cele care creaza valoare. De ele fugi pentru ca esti las, pentru ca esti comod, pentru ca esti smecher, pentru ca esti destept, pentru ca ai noroc sau bani. Poate fi una sau mai multe in acelasi timp. Nu ma gandesc sa ne incarcam de lucruri grele. Macar sa nu ne facem viata mai usoara in modul in care o doreste societatea aceasta stupida de consum.

Simte, zambeste si daruieste. E clasic. Astazi se poarta.

Leave a Reply