Destinul geografic

M-am intrebat de cand eram copil, cat de mult conteaza locul unde te nasti. Daca “destinul” este implacabil, atunci nu ar trebui sa conteze. Oare…? Daca ma nasteam undeva in Bangladesh, unde apucam sa respir de cateva ori pana la prima inundatie? Daca eram hranit cu apa si aer? Daca ma nasteam in China spre exemplu, inseamna ca mai erau inca cel putin 1200 ca si mine? Dar daca ma nasteam in Austria?

Saptamana trecuta am fost la ski pentru cateva zile. Austria este cu siguranta unul din locurile preferate de mine pentru asa ceva. Asa cum brazilienii au nisipul de pe plaje si clima potrivita pentru fotbal, austriecii sunt cu siguranta specialisti cand vine vorba de tot ce inseamna sporturi pe schiuri.

Eram pe o partie pe care se organizau competitii, si prin urmare erau si destui de multi copii de la scolile de ski din zona. Atunci cand vezi niste mogaldete care au casti mai mari decat ei pe cap, te intrebi daca stiu sa mearga inainte sa schieze. Si este o intrebare reala, fara a exagera… Pe o coborare destul de abrupta, pe ultima portiune in fapt, m-am oprit sa imi reglez suflul si tremurul genunchilor:D. Greu in primele zile, ca intotdeauna… In stanga mea, erau niste copii impreuna cu antrenorii lor, de la o scoala de ski. Cred ca cei mici aveau maxim 10 ani, echipati corespunzator, schiau cel putin cu 2 clase peste mine, eu nefiind chiar un incepator sa spunem. Pe ultima portiune de care spuneam, antrenorii ii puneau sa schieze in viteza, cateva slalomuri scurte, apoi sareau peste o minitrambulina amenajata, si apoi in viteza pana jos. Uitandu-ma la ei, la ce viteza aveau si la cate acuratete in executii, ii admiram si ma gandeam ca este “relativ usor” atunci cand te nasti langa partia de ski. Ascultam tonurile rastite ale antrenorilor, care le spuneau cand sa sara, cand sa slalomeze si cand e cazul sa aiba cat mai mult viteza. Nefiind chiar un temator in ce priveste viteza, ma uitam totusi cu strangere de inima atunci cand cei mici sareau la o viteza impresionanta pentru mine. Si intuitia mea neagra a dat “roade”. Unul din cei mici a sarit, s-a dezechilibrat si a cazut destul de rau. Am auzit un urlet de durere si gemetele care au urmat. Antrenorii, 3 la numar, s-au repezit instant catre el, profesionisti in totalitate, nu l-au miscat, au constatat ce era de constatat, instant au sunat la ambulanta, in mai putin de 3 minute a aparut o echipa de ajutor iar la cateva minute dupa, un elicopter. Copilul isi rupsese ceva cu siguranta, nu stiu cat de grav era pentru ca evident ca nu mi-am bagat nasul unde nu era cazul. Ceea ce mi s-a parut insa interesant… antrenamentul a continuat. I-am revazut pe copii pe partie, intreaga zi. Unul din antrenori plecase cu cel accidentat, ceilalti 2 au ramas cu grupa si au continuat ordinele rastite. Ma uitam la fetele copiilor. Unii erau vadit timorati sau chiar speriati, dar nu erau multi, numai 3 am vazut eu. Ceilalti ramasesera concentrati, chiar incrancenati, mobilizati probabil si de antrenori. Unul singur zambea si mie imi dadea senzatia ca pentru el skiatul este o placere si nu un sport de performanta.

Am urcat cu prima cabina si am rememorat tot ce vazusem si auzisem. In Romania nu o sa vezi niciodata un peisaj similar. Dar niciodata. Poate ca nu suntem un popor de invingatori, poate ca nu suntem asa de bine organizati si poate ca lucrurile nu functioneaza nici pe departe cum ar trebui sa functioneze. Poate ca ne injuram deseori concetatenii, sistemul, conducatorii. Poate ca avem copii mai putin sanatosi, sau nu… Insa un singur lucru este clar: daca exista un destin, atunci acesta stabileste si unde te nasti….

One Response to “Destinul geografic”

  1. k says:

    cand vine vorba de popoare, cam trebuie sa adaugi si un pic de perspectiva istorica. ce faceau austriecii acum 100 de ani si ce faceau romanii acum 100 de ani? sau acum 200 de ani? sau acum 1000 de ani? si asa mai departe… si o sa vezi ca diferentele de acuma sunt poate mai mici decat cele de mai de mult…
    sunt plante care se dezvolta diferit in functie de pamantul in care traiesc. de ex. hortensia face flori de culori diferite in functie de aciditatea solului (http://en.wikipedia.org/wiki/Hortensia)… ei, cam asa si cu influenta istoriei asupra popoarelor. nu alegem noi pamantul in care suntem saditi, dar de obicei ne putem adapta si o facem. si in timp, generatie dupa generatie, contribuim la modificarea componentei solului intr-o anumita directie… dar nu e sigur ca stra-stranepotii nostri o sa ne felicite pentru ce am facut in timpul vietii noastre…

Leave a Reply