Optiuni

A avea doua sau mai multe optiuni poate sa fie daunator. Am incercat sa urmaresc diverse persoane in diferite situatii. Nu am sumarizat un procentaj, insa aproape toti dorim sa avem o cale de iesire, o alta optiune, o alta usa pe care sa ne strecuram in cazul in care cea din fata ni se inchide. Domeniile de aplicabiliate sunt diverse. De la business, unde cauti variante: daca nu “iese aia” trecem pe varianta cealalta. In viata personala, unde constient sau nu, incerci sa ai o “rezerva”: sa nu investesti chiar totul intr-o relatie, intr-o prietenie. Sa stii ca daca “se strica” relatia cu ala”, am o varianta cu celalalt. Si asa mai departe. Unii vor spune ca nu este asa, ca exista un prieten, un business, o masina, o religie sau o tehnologie in care cred pana la capat. Ca nu este cale de intors, ori asta ori nimic. Consider ca majoritatea celor care spun asta inca nu au acumulat experienta de viata… Totul se bazeaza pe invatare experientiala, cu cat treci mai mult prin viata, cu atat esti mai “pregatit” pentru ce urmeaza. Cel putin asa crezi tu…

Exista o istorisire despre un comandant chinez, cred ca Xiang Yu se numea, care cu vreo 200 de ani inainte de Hristos, comanda o trupa numeroasa de soldati. Au traversat fluviul Yangtze pentru a a ataca armata unei dinastii rivale ce nu putea sa fie invinsa. Inaintea atacului, soldatii lui Xiang au innoptat pe margineal fluviului insa catre dimineata s-au trezit buimaci si au observat ca le ardeau toate corabiile si ca era zarva mare in tabara. Au incercat sa respinga atacatorii insa au realizat ca insasi comandantul lor daduse foc corabiilor si sparsese vasele cu mancare si injumatatise proviziile. Xiang si-a strans ostenii si le-a spus ca in momentul acesta au o singura optiune: inainte, trebuie sa invinga. Nu se mai pot intoarce deoarece nu au corabii si nu mai au de mancare decat daca cuceresc pozitiile si proviziile dusmanilor. Rezultatul a fost interesant, trupele conduse de Xiang au obtinut 9 victorii consecutive si au macelarit renumita armata a dinastiei adverse.

Probabil ca Xiang nu a fost cel mai iubit conducator:D. Ma intrebam insa ce ar face un “om normal” in zilele noastre. Pai ar pune oameni de paza la corabii, le-ar spala si le-ar intretine. Ar pune alti oameni de paza la depozitele cu mancare. Ar stabili o tabara de baza langa fluviu, ca sa aiba cum sa se retraga in caz ca vor fi infranti. Asta inseamna soldati mai putini in atac, asta inseamna frica de esec. Cam asa fac cei mai multi dintre noi. Si poate e corect, normal, uman, sau cum ┬ávreti sa ii spuneti. Lumea civilizata trebuie sa iti ofere optiuni. Daca nu, trebuie sa ti le facilitezi tu.

Ne cumparam SUV pentru ca poate ajungem pe teren accidentat, ne fortam copiii sa urmeze lectii de pian, chineza, gimnastica sau mai stiu ce, in speranta ca o sa fie un “trend” pe unul din aceste lucruri. Alergam dupa si pentru aceste optiuni, intr-o lume care nu se sfieste sa ni le ofere. Pentru ca sutem artistii perfecti in domeniul furtului propriei caciuli.

Oare nu uitam sa petrecem timp suficient cu si pentru ceea ce este realmente important?

Leave a Reply