Banutii

Cred ca sunt o fire care are limita tolerantei undeva peste media societatii. Este parere personala asa ca nu va luati dupa asta:).

Ieri ingurgitam. Asta este cuvantul corect, pentru ca mancam repede tinand cont de viteza, dar sanatos avand in vedere ce mancam. In dreapta mea, se aseaza la masa un grup format din 4 domni. Zgomotosi. Nu erau din oras dupa imbracaminte si accent (ma pricep la asta:). Era evident ca incercau sa atraga atentia asupra lor. “Se baga” in vorba cu chelnerita, mai aveau putin si relatau povestile copilariei. Vorbeau cand intre ei, cand cu ospatarita, cand la telefon. Am incercat sa ii ignor si sa mentin viteza ingurgitatului. Nu prea am reusit pentru ca unul din ei, “deranjat” oarecum de zgomotul de la masa lui, vorbea la telefon si s-a intors catre mine ca sa se inteleaga cu interlocutorul sau. Era un om din categoria XL, chel, cu surplus de kg, transpirat, cu ceafa lata, bratara de aur la mana si camasa in carouri. Un fel de om de afaceri sa spunem. Vorbea foarte frumos la telefon, adica pe un ton destul de calm, desi el era vadit agitat. Nu am ascultat conversatia insa un singur cuvant m-a facut sa imi activeze unele conexiuni. Spunea ceva cum ca “sa imi dati si mie banutii mei”. Finalizeaza conversatia telefonica cu un “multa sanatate si tot respectul”, dupa care se intoarce catre amicii sai de la masa si incepe:D… F…-i in gura de c…ti cu contractele lor cu tot, mie daca nu imi dau banutii mei, ii f.t in gura pe toti si ma p.s pe ei, le dau foc si lor si la tot neamul lor. Praf ii fac fira-r ei de jigodii si zdrente sa fie. Pai ce daca eu nu am terminat inca ce am de facut, mie sa imi dea banutii mei. 4’jde mii trebuie sa imi dea r….ii dracului de gaunosi”. Si a ┬ámai continuat asa vreo 2 minute… Am inceput sa zambesc, incercand sa fac o cat de mica asemanare intre figura personajului si limbajul sau. Era un peisaj minunat sa vezi omul rosu la fata, transpirat ca un porc (cred), agitand pumnul si pufnind. Se credea si probabil ca era foarte important. Totul era perfect, chiar si vocea mieroasa si slugarnica pe care o afisase in conversatia telefonica. Atunci era un miel jigarit, acum se metamorfozase intr-un leu, sef in jungla de la masa lui. Deh, era vorba despre banutii lui. Eu incercam sa fac o asociere intre personaj si banuti. Pentru mine, banutii sunt niste pitule mici de tabla, eventual cupru sau aliaje nevaloroase. Niste banuti sunt niste monede cu care se joaca copii iar mama le spune “cah, nu ai voie sa bagi in gura ca e caca”. Asta e imaginea mea despre banuti. Incerc sa o lipesc de cea a porcului transpirat si nu se asorteaza nicicum. Este daca vreti o imagine idilica a unei femei deosebit de gratioase si frumoase, intr-un peisaj exotic, cu o atitudine extrasenzuala si o lumina difuza, in apus de soare, care tocmai iti intinde gratios un caca mare, proaspat si puturos, din productie proprie. Scuzata-mi fie imaginatia dar nu am gasit ceva mai plastic in acest moment de maxima inspiratie.

Spuneam la inceputul scrierii ca dupa parerea mea posed un nivel de toleranta peste medie. Ei bine, omul cu pricina poate ca nu deranjeaza pe foarte multa lume, lucru de care sunt constient. Pentru mine insa, genul acesta de oameni sunt exact ce intinde femeia gratioasa in apusul mirific de soare…

Leave a Reply