Gunoi

Am o gramada de idei. Cu varf. Si daca tot stiti cum se numesc oamenii cu idei, o sa v-o spun p’ aia mai brilianta. Am plecat de la intrebarea “unde depozitam ce producem si nu ne trebuie?”.  Inainte de ’89 se producea relativ putin gunoi. De ce? Pentru ca nu orice era ambalat, preambalat si superambalat. Din diverse motive, acum aproape totul este ambalat atat de bine ca de multe ori iti trebuie instructiuni numai ca sa desfaci ambalajele. Normal ca se face si colectare selectiva (teoretic cel putin) pentru ca avem ce sa colectam. Am studiat putin problema la nivel mondial (in ce priveste partea cu gunoaiele:D). Printre putinele tari care au reusit sa tina in frau productia de gunoi, sunt evident tarile asiatice. Majoritatea tarilor produc gunoi in mod exponential, comparativ cu cativa ani in urma. Logic, s-a dezvoltat si o industrie de strangere si reciclare a gunoaielor. Este fantastic de productiva, are o rata de profit excelenta si este de regula “ocrotita politic” .

Imaginati-va acum o paralela a productiei de gunoi menajer, cel despre care am povestit pana acum, cu productia de gunoi pe care o genereaza mintile noastre. Sa il numim gunoi mental. Nu “suna bine” dar este explicit:). Daca s-ar putea compara gunoiul mental actual cu cel de acum 20 de ani sa spunem, cred ca am fi deosebit de interesati. De ce? Pentru ca asa cum pentru gunoiul menajer s-a dezvoltat o industrie de colectare si reciclare, este foarte logic sa se intample acelasi lucru si cu gunoiul mental. Ei, cum ar fi sa existe asa ceva?

Eu consider ca omul produce de cel putin cateva ori mai mult gunoi mental decat acum ceva vreme in urma. Pentru ca in principiu, functioneaza ca si la ambalajele menajere. Aproape totul este ambalat si transmis catre creierele noastre, intr-o forma mult mai atractiva, cu mai multe cutii, plastice, ambalaje extra si agrafe, culori si mirosuri, imagini, si cel mai important, pe o varietate debusolanta de canale de comunicare. Cu toate acestea, spatiul mental destinat depozitarii gunoiului este cam acelasi, nu prea am progresat la capitolul acesta. Aici apar in peisaj psihologii si alti specialisti de profil, care incearca sa colecteze si eventual sa recicleze gunoiul mental. Credeti ca reusesc?…

Ce ziceti de un business al prezentului si al viitorului, al carui subiect ar fi  colectarea si reciclarea gunoiul mental?

Cam cum ar fi sa poti sa arunci la gunoi tot ce vrei din mintea ta?…

2 Responses to “Gunoi”

  1. k says:

    “Nu va ingrijorati niciodata pentru ziua de maine, caci ziua de maine va avea ingrijorarile ei. Ajunge fiecarei zile necazul ei.”

    “Avand hrana si acoperamant, vom fi multumiti cu acestsea.” … “Nu ca as vorbi despre lipsuri, caci am invatat ca, in orice imprejurare m-as afla, sa fiu multumit cu ce am.”

    “Tot ce este adevarat, tot ce merita respect, tot ce este drept, tot ce este cast, tot ce merita sa fie iubit, tot ce este vorbit de bine, daca este vreo virtute si daca este vreun lucru demn de lauda, acestea sa fie preocuparea voastra.”

    “Nimic nu este mai bun pentru om decat sa manance, sa bea si sa-si bucure sufletul cu ce este bun din truda lui.”

    … pana la urma exista si solutii simple si eficiente, dar de vreme ce problemele noastre sunt complicate tindem sa cautam si solutii complicate… dar de multe ori nu facem altceva decat sa generam alte probleme si mai complicate…

  2. eu says:

    “Cam cum ar fi sa poti sa arunci la gunoi tot ce vrei din mintea ta?…” este bine, placut!!!!! Omul este creat sa-si apere mintea si sufletul. Putem arunca sau bloca gunoiul din mintea noastra. Intrebarea mea este: cati dintre noi au cu adevarat acest curaj de a se cunoaste? si…. a recunoaste ceea ce sunt?

Leave a Reply