Sfaturi

Detest sfaturile. Oricine vine la mine si imi spune “sa iti dau un sfat” este instantaneu cazut in dizgratie. Cel putin pana la noi evenimente…

Sfatul se bazeaza de cele mai multe ori pe date incomplete si pe experiente personale sau informatii culese pe cale teoretica. Sfatul este invaziv, intrusiv, chiar daca este dat cu bune intentii. Perioada culturii de tip Chichen Itza, in care sfatul batranilor decidea soarta celor mai tineri, este pentru mine de mult apusa. Nu neg sub nici o forma, chiar din contra, dau multa atentie experientei celor mai in varsta, insa nu sub forma de sfaturi sau ca si litera de lege.

Desigur, o sa spuneti ca sfatul poate fi luat sau nu in considerare, deci este indeplint un drept fundamental, acela de a alege. Probabil, insa sfatul este in “zona gri” din punctul meu de vedere. Prefer cele 2 cai, fie cea alba in care ti se prezinta alternativele sau situatia, iar tu esti cel care decide, fie cea neagra in care ti se spune direct “fa asa”. In toate cazurile poti sa alegi ce sa faci. Dar griul nu imi place, este culoarea soarecelui, a impotentei, a “avantajului” ca nu se vede usor mizeria.

Prin urmare, ori esti sigur pe ce stii, pe tine, detii controlul, si atunci stii exact ce este de facut (asumandu-ti si consecintele), ori prezinta lucrurile, alternativele, opinia ta, si lasa-l pe celalalt sa decida conform nevoii lui interioare.

Sunt “sfat closed”. Nici nu ofer si nici nu primesc.

One Response to “Sfaturi”

Leave a Reply